sâmbătă, 11 mai 2013
0

Poporul deosebit al lui Dumnezeu (Mica)

Studiul 7 – Trimestrul II

Sâmbătă , 11 mai 2013

Soarele  apune la ora 20:32

 

Pentru studiul din săptămâna aceasta, citeşte: Mica 1:1-9; 2 Corinteni 11:23-27; Mica 2:1-11; 5:2; 6:1-8; 7:18-20.

Sabat după-amiază

Textul de memorat: „Ţi s-a arătat, omule, ce este bine şi ce alta cere Domnul de la tine, decât să faci dreptate, să iubeşti mila şi să umbli smerit cu Dumnezeul tău?” (Mica 6:8)

Gândul central: Domnul era dispus să-l ierte pe poporul Său şi să-l vindece, în ciuda gravei sale apostazii.

Profetul Mica a slujit într-una dintre cele mai negre perioade din istoria lui Israel. De mai mulţi ani, ţara era divizată în două regate. Regatul de Nord (Israel) fusese deja cucerit de Asiria, iar în Regatul de Sud (Iuda) se strecuraseră treptat răul şi violenţa. Observând aceste lucruri, Mica a predicat împotriva păcatelor fatale ale necinstei, nedreptăţii, mitei şi suspiciunii. El a fost primul proroc biblic care a profetizat distrugerea Ierusalimului (Mica 3:12).

Mica 3

12. De aceea, din pricina voastră, Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge un morman de pietre, şi muntele Templului, o înălţime acoperită de păduri.

Totuşi, prin inspiraţie profetică, el a văzut o licărire de speranţă în acea epocă întunecată. A privit, cu ajutorul lui Dumnezeu, dincolo de pedeapsa iminentă. El a transmis cuvinte de încurajare şi a anunţat că Acela care avea să stăpânească peste Israel avea să vină din Betleem. Mesia avea să-l mântuiască pe Israel şi avea să facă pace între naţiuni, învăţându-le să îşi facă din suliţe cosoare (Mica 4:3). Mustrarea Domnului avea să fie calea de refacere şi de binecuvântare.

Mica 4

3. El va judeca între multe popoare, va hotărî între neamuri puternice, depărtate. Din săbiile lor îşi vor făuri fiare de plug, şi din suliţele lor cosoare; niciun neam nu va mai trage sabia împotriva altuia şi nu vor mai învăţa să facă război;

=================================================================

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II

 2 Cronici 23

1. În al şaptelea an, Iehoiada s-a îmbărbătat şi a făcut legământ cu căpeteniile peste sute. Aceştia erau: Azaria, fiul lui Ieroham, Ismael, fiul lui Iohanan, Azaria, fiul lui Obed, Maaseia, fiul lui Adaia, şi Elişafat, fiul lui Zicri.
2. Au străbătut toată ţara lui Iuda şi au strâns pe leviţii din toate cetăţile lui Iuda şi pe capii de familii din Israel; şi au venit la Ierusalim.
3. Toată adunarea a făcut legământ cu împăratul în Casa lui Dumnezeu. Şi Iehoiada le-a zis: „Iată că fiul împăratului va domni, cum a spus Domnul cu privire la fiii lui David.
4. Iată ce veţi face. A treia parte din voi, care intră de slujbă în ziua Sabatului, preoţi şi leviţi, să facă paza pragurilor;
5. altă treime să stea în casa împăratului, şi o treime la poarta Iesod. Tot poporul să fie în curţile Casei Domnului.
6. Nimeni să nu intre în Casa Domnului, afară de preoţii şi leviţii de slujbă: ei să intre, căci sunt sfinţi. Şi tot poporul să facă de strajă cu privire la porunca Domnului.
7. Leviţii să înconjoare pe împărat din toate părţile, fiecare cu armele în mână, şi oricine va intra în Casă să fie omorât. Voi să fiţi pe lângă împărat, când va intra şi când va ieşi.”
8. Leviţii şi tot Iuda au împlinit toate poruncile pe care le dăduse preotul Iehoiada. Şi-au luat fiecare oamenii lui, pe cei ce intrau în slujbă şi pe cei ce ieşeau din slujbă în ziua Sabatului; căci preotul Iehoiada nu scutise pe niciuna din cete.
9. Preotul Iehoiada a dat sutaşilor suliţele şi scuturile, mari şi mici, care veneau de la împăratul David şi care se aflau în Casa lui Dumnezeu.
10. A aşezat tot poporul, fiecare cu arma în mână, de la partea dreaptă până la partea stângă a Casei, lângă altar şi lângă Casă, de jur împrejurul împăratului.
11. Au adus înainte pe fiul împăratului, i-au pus cununa împărătească şi mărturia şi l-au făcut împărat. Şi Iehoiada şi fiii săi l-au uns şi au zis: „Trăiască împăratul!”
12. Atalia a auzit zarva poporului, care alerga şi mărea pe împărat, şi a venit la popor în Casa Domnului.
13. S-a uitat. Şi iată că împăratul stătea pe scaunul său împărătesc la intrare. Căpeteniile şi trâmbiţele erau lângă împărat; tot poporul ţării se bucura şi sunau din trâmbiţe, iar cântăreţii cu instrumentele de muzică ziceau cântările de laudă. Atalia şi-a sfâşiat hainele şi a zis: „Vânzare! Vânzare!”
14. Atunci preotul Iehoiada, scoţând pe sutaşi, care erau în fruntea oştirii, le-a zis: „Scoateţi-o afară din şiruri, şi oricine o va urma să fie ucis.” Căci preotul zisese: „N-o omorâţi în Casa Domnului.”
15. I-au făcut loc şi s-a dus la casa împăratului pe intrarea porţii cailor; şi au omorât-o acolo.
16. Iehoiada a făcut între el, tot poporul şi împărat, un legământ prin care aveau să fie poporul Domnului.
17. Tot poporul a intrat în casa lui Baal şi au dărâmat-o; i-au sfărâmat altarele şi chipurile şi au ucis înaintea altarelor pe Matan, preotul lui Baal.
18. Iehoiada a încredinţat slujbele Casei Domnului în mâinile preoţilor, leviţilor, pe care-i împărţise David în Casa Domnului ca să aducă arderi de tot Domnului, cum este scris în Legea lui Moise, în mijlocul bucuriilor şi cântărilor, după rânduiala lui David.
19. A pus uşieri la porţile Casei Domnului, ca să nu intre nimeni spurcat prin ceva.
20. A luat pe sutaşi, pe oamenii cu vază, pe cei ce aveau putere peste popor şi pe tot poporul ţării, şi a coborât pe împărat din Casa Domnului. Au intrat în casa împăratului pe poarta de sus şi au pus pe împărat pe scaunul de domnie al împărăţiei.
21. Tot poporul ţării se bucura, şi cetatea era liniştită. Pe Atalia o omorâseră cu sabia.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO