Studiul 5 – Trimestrul II

Luni , 29 aprilie 2013

 

3. Citeşte Amos 5:23,24; Osea 6:6; Matei 9:13; Psalmii 51:17. Ce principiu putem desprinde din aceste texte? Cum îl putem aplica la viaţa noastră spirituală? Ne facem şi noi vinovaţi de nerespectarea lui? (Ţine cont că omul este înclinat să se autoamăgească în această privinţă.)

Amos 5

23. Depărtează de Mine vuietul cântecelor tale; nu pot asculta sunetul lăutelor tale!
24. Ci dreptatea să curgă ca o apă curgătoare, şi neprihănirea, ca un pârâu care nu seacă niciodată!

Matei 9

13. Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: „Milă voiesc, iar nu jertfă!” Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.”

Psalmii 51

17. Jertfele plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit: Dumnezeule, Tu nu dispreţuieşti o inimă zdrobită şi mâhnită.

Cartea lui Amos îndreaptă atenţia asupra nedreptăţii, a cruzimii şi a neomeniei mai mult decât majoritatea cărţilor Bibliei. Totodată, ea ne dezvăluie şi perspectiva divină asupra acestor practici. Amos le spunea oamenilor că Dumnezeu dispreţuieşte ritualurile goale, îndeplinite cu un formalism rece, şi îi îndemna să se schimbe. Domnul nu era satisfăcut de formele de închinare exterioară, lipsite de substanţă şi venite din partea unor oameni care îi asupreau pe semenii lor de dragul câştigului personal. Viaţa lor arăta că în realitate ei nu înţelegeau ce înseamnă să fii un urmaş al lui Iehova; ei interpretau complet greşit sensul profund al Legii Sale.

Dumnezeu a respins ritualurile lor religioase, pentru că ele nu izvorau dintr-o viaţă de credinţă. Punctul culminant al mesajului lui Amos este porunca de a-L căuta pe Domnul şi a trăi. Nevoia de a-L căuta pe Domnul este aşezată în opoziţie cu pelerinajele la centrele religioase renumite din Betel, Ghilgal şi Beer-Şeba (Amos 5:5), trei cetăţi în care existau temple ce urmau să fie distruse.

Amos 5

5. Nu căutaţi Betelul, nu vă duceţi la Ghilgal şi nu treceţi la Beer-Şeba. Căci Ghilgalul va fi dus în robie, şi Betelul va fi nimicit.

Ceea ce aştepta Dumnezeu de la israeliţi era ca în ţară să existe dreptate şi neprihănire. Porunca de a-L căuta pe Domnul este similară cu porunca de a căuta binele. Dumnezeu îi chema pe israeliţi să se distanţeze de practicile rele şi de formalismul religios şi să lase ca dreptatea să se reverse ca o apă curgătoare şi neprihănirea, ca un pârâu care nu seacă niciodată. Dreptatea se referă la stabilirea a ceea ce este corect înaintea lui Dumnezeu, iar neprihănirea, la calitatea vieţii trăite în relaţie cu El şi cu semenii. În aceste versete ne este înfăţişat un popor din a cărui religie nu mai rămăseseră decât formele şi ritualurile, fără acea schimbare a inimii care trebuie să însoţească religia adevărată (vezi Deuteronomul 10:16).

Deuteronomul 10

16. Să vă tăiaţi, dar, inima împrejur şi să nu vă mai înţepeniţi gâtul.
 
=================================================================
 

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II

2 Cronici 11

 
1. Roboam, venind la Ierusalim, a strâns casa lui Iuda şi a lui Beniamin, o sută optzeci de mii de oameni de frunte, buni pentru război, ca să lupte împotriva lui Israel şi să-l aducă iarăşi sub stăpânirea lui Roboam.
2. Dar cuvântul Domnului a vorbit astfel lui Şemaia, omul lui Dumnezeu:
3. „Vorbeşte lui Roboam, fiul lui Solomon, împăratul lui Iuda, şi întregului Israel din Iuda şi din Beniamin. Şi spune-le:
4. „Aşa vorbeşte Domnul: „Să nu vă suiţi şi să nu faceţi război împotriva fraţilor voştri! Fiecare din voi să se întoarcă acasă, căci de la Mine s-a întâmplat lucrul acesta.” Ei au ascultat de cuvintele Domnului, s-au întors acasă şi nu s-au mai dus împotriva lui Ieroboam.
5. Roboam a locuit la Ierusalim şi a zidit cetăţi întărite în Iuda.
6. A zidit Betleemul, Etamul, Tecoa,
7. Bet-Ţur, Soco, Adulam,
8. Gat, Mareşa, Zif,
9. Adoraim, Lachis, Azeca,
10. Ţorea, Aialon şi Hebronul, care erau în Iuda şi în Beniamin, şi a făcut din ele nişte cetăţi întărite.
11. Le-a întărit, a pus în ele căpitani şi magazii de bucate, de untdelemn şi vin.
12. A pus în fiecare din aceste cetăţi scuturi şi suliţe, şi le-a făcut foarte tari. Iuda şi Beniamin erau ai lui.
13. Preoţii şi leviţii care se aflau în tot Israelul şi-au părăsit locuinţele şi s-au dus la el;
14. căci leviţii şi-au părăsit ţinuturile şi moşiile şi au venit în Iuda şi la Ierusalim, pentru că Ieroboam şi fiii săi i-au împiedicat să-şi împlinească slujbele ca preoţi ai Domnului.
15. Ieroboam a pus preoţi pentru înălţimile, pentru ţapii şi pentru viţeii pe care îi făcuse.
16. Aceia din toate seminţiile lui Israel care aveau pe inimă să caute pe Domnul Dumnezeul lui Israel au urmat pe leviţi la Ierusalim, ca să jertfească Domnului Dumnezeului părinţilor lor.
17. Ei au dat astfel tărie împărăţiei lui Iuda şi au întărit pe Roboam, fiul lui Solomon, timp de trei ani; căci trei ani au umblat în calea lui David şi a lui Solomon.
18. Roboam a luat de nevastă pe Mahalat, fata lui Ierimot, fiul lui David şi al Abihailei, fata lui Eliab, fiul lui Isai.
19. Ea i-a născut fii pe: Ieuş, Şemaria şi Zaham.
20. După ea, a luat pe Maaca, fata lui Absalom. Ea i-a născut pe Abia, pe Atai, pe Ziza şi pe Şelomit.
21. Roboam iubea pe Maaca, fata lui Absalom, mai mult decât pe toate nevestele şi ţiitoarele lui; căci a avut optsprezece neveste şi şaizeci de ţiitoare şi a născut douăzeci şi opt de fii şi şaizeci de fete.
22. Roboam a dat cel dintâi loc lui Abia, fiul Maacăi, şi l-a pus căpetenie peste fraţii lui, căci voia să-l facă împărat.
23. El a lucrat cu minte, împrăştiind pe toţi fiii săi în toate ţinuturile lui Iuda şi lui Beniamin, în toate cetăţile întărite; le-a dat de mâncare din belşug şi le-a căutat o mulţime de neveste.
 
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO