Mândria care duce la cădere
Studiul 4 – Trimestul II
Joi , 25 aprilie 2013
7. Citeşte cartea lui Obadia. Ce adevăruri morale şi spirituale importante putem desprinde din această carte?
Obadia
1. Prorocia lui Obadia. Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu despre Edom: – Noi am auzit o veste din partea Domnului, şi un sol a fost trimis cu ea printre neamuri, zicând: „Sculaţi-vă, să mergem împotriva Edomului ca să ne războim cu el!” – 2. „Iată, te voi face mic printre neamuri, vei fi cel mai dispreţuit. 3. Căci mândria inimii tale te-a dus în rătăcire, pe tine care locuieşti în crăpăturile stâncilor şi domneşti în înălţime; de aceea, tu zici în tine însuţi: „Cine mă va arunca la pământ?” 4. Dar, chiar dacă ai locui tot atât de sus ca vulturul, chiar dacă ţi-ai aşeza cuibul între stele, tot te voi arunca jos şi de acolo, zice Domnul. 5. Dacă ar fi intrat la tine nişte hoţi sau nişte tâlhari de noapte – cum eşti de pustiit! – ar fi luat ei oare mai mult decât ar fi putut? Dacă ar fi venit nişte culegători de vie la tine, n-ar fi lăsat ei niciun strugure pe urmă? 6. Vai! Ce scormonit este Esau! Cum i s-au descoperit comorile! 7. Toţi cei uniţi cu tine te-au izgonit înapoi până la hotar, prietenii tăi te-au înşelat şi te-au stăpânit. Cei ce mâncau din pâinea ta ţi-au întins curse pe care nu le-ai băgat de seamă! 8. Oare, zice Domnul, nu voi pierde Eu în ziua aceea pe cei înţelepţi din Edom şi priceperea din muntele lui Esau? 9. Vitejii tăi, Temane, se vor înspăimânta, pentru ca toţi cei din muntele lui Esau să piară în măcel. 10. Din pricina silniciei făcute împotriva fratelui tău Iacov, vei fi acoperit de ruşine şi vei fi nimicit cu desăvârşire pentru totdeauna. 11. Căci în ziua când stăteai în faţa lui, în ziua când străinii îi luau averea, când străinii intrau pe porţile lui şi aruncau sorţul asupra Ierusalimului, şi tu erai atunci ca unul din ei! 12. Nu trebuia să te uiţi mulţumit la ziua fratelui tău, în ziua nenorocirii lui, nu trebuia să te bucuri de copiii lui Iuda, în ziua pieirii lor, şi nu trebuia să vorbeşti cu semeţie, în ziua strâmtorării! 13. Nici nu trebuia să intri pe porţile poporului Meu, în ziua nenorocirii lui, nici nu trebuia să te bucuri de nenorocirea lui, în ziua prăpădului lui, şi nu trebuia să pui mâna pe bogăţiile lui, în ziua prăpădului lui! 14. Nu trebuia să stai la răspântii, ca să nimiceşti pe fugarii lui, şi nici nu trebuia să dai în mâna vrăjmaşului pe cei ce scăpaseră din el în ziua necazului! 15. Căci ziua Domnului este aproape pentru toate neamurile. Cum ai făcut, aşa ţi se va face; faptele tale se vor întoarce asupra capului tău. 16. Căci, după cum aţi băut paharul mâniei, voi cei de pe muntele Meu cel sfânt, tot aşa toate neamurile îl vor bea necurmat; vor bea, vor sorbi din el şi vor fi ca şi când n-ar fi fost niciodată. 17. Dar mântuirea va fi pe muntele Sionului, el va fi sfânt, şi casa lui Iacov îşi va lua înapoi moşiile. 18. Casa lui Iacov va fi un foc, şi casa lui Iosif, o flacără; dar casa lui Esau va fi miriştea pe care o vor aprinde şi o vor mistui; şi nu va mai rămâne niciunul din casa lui Esau, căci Domnul a vorbit! 19. Cei de la miazăzi vor stăpâni muntele lui Esau, şi cei din câmpie, ţara filistenilor; vor stăpâni şi ţinutul lui Efraim şi al Samariei; şi Beniamin va stăpâni Galaadul. 20. Dar prinşii de război ai acestei oştiri a copiilor lui Israel vor stăpâni ţara canaaniţilor până la Sarepta, şi prinşii de război ai Ierusalimului care sunt la Sefarad vor stăpâni cetăţile de miazăzi. 21. Izbăvitorii se vor sui pe muntele Sionului ca să judece muntele lui Esau. Dar împărăţia va fi a Domnului.”Obadia este cea mai scurtă carte din Vechiul Testament şi conţine viziunea profetică despre pedeapsa trimisă de Dumnezeu asupra Edomului. Cartea abordează trei teme: aroganţa Edomului (vers. 1-4), umilirea lui iminentă (vers. 5-9) şi cruzimea cu care edomiţii s-au purtat faţă de Iuda (vers. 10-14).
Edomiţii erau descendenţii lui Esau, fratele geamăn al lui Iacov (numit mai târziu Israel). Ostilităţile dintre israeliţi şi edomiţi au pornit de la cearta dintre strămoşii lor, Iacov şi Esau. Totuşi în Geneza 33 se aminteşte faptul că ei s-au împăcat în cele din urmă. În plus, Dumnezeu le-a dat israeliţilor următoarea poruncă: „Să nu urăşti pe edomit, căci este fratele tău” (Deuteronomul 23:7).
Deuteronomul 23
7. Să nu urăşti pe edomit, căci este fratele tău; să nu urăşti pe egiptean, căci ai fost străin în ţara lui:Cu toate acestea, ostilităţile dintre cele două naţiuni au continuat mai multe secole. Când Imperiul Babilonian a distrus Ierusalimul şi i-a luat pe locuitorii lui în captivitate, edomiţii nu numai că au tresăltat de bucurie, ci s-au aruncat asupra fugarilor şi au contribuit la jefuirea Ierusalimului (Psalmii 137:7). De aceea, profetul Obadia avertizează că Edomul va fi judecat aşa cum a judecat el: „Cum ai făcut, aşa ţi se va face” (vers. 15). În ceasul acela de criză, edomiţii nu s-au purtat ca fraţii cu locuitorii din Iuda, ci s-au aliat cu forţele inamice (Plângerile 4:21,22).
Psalmii 137
7. Adu-Ţi aminte, Doamne, de copiii Edomului, care, în ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: „Radeţi-l, radeţi-l din temelii!”Plangerile 4
21. Bucură-te şi saltă de bucurie, fiica Edomului care locuieşti în ţara Uţ! Dar şi la tine va trece potirul, şi tu te vei îmbăta şi te vei dezgoli! 22. Fiica Sionului, nelegiuirea îţi este ispăşită: El nu te va mai trimite în robie. Dar ţie, fiica Edomului, îţi va pedepsi nelegiuirea şi îţi va da pe faţă păcatele. –Regiunea locuită de Edom este situată la sud-est de Marea Moartă. Relieful ei este predominant muntos, cu piscuri înalte, stânci ascuţite, peşteri şi crăpături în care armatele se puteau ascunde cu uşurinţă. Câteva dintre cetăţile Edomului au fost construite în aceste locuri aproape inaccesibile. Sela (cunoscută şi sub numele de Petra) era capitala Edomului. Aroganţa şi încrederea în sine pe care le nutreau edomiţii sunt foarte bine rezumate de întrebarea: „Cine mă va arunca la pământ?” (vers. 3).
Dumnezeu îi consideră vinovaţi pe cei care profită de alţii în clipele lor de necaz. Obadia îi avertizează pe locuitorii trufaşi ai Edomului că Dumnezeu avea să-i acopere cu ruşine. Nu există loc în care să ne ascundem de Domnul (Amos 9:2,3). Ziua Domnului avea să vină repede şi avea să aducă şi pedeapsă, şi mântuire. Edomul avea să bea din paharul mâniei Domnului, dar Israel avea să prospere iarăoi sub binecuvântarea Sa.
Amos 9
2. De ar pătrunde chiar până în Locuinţa morţilor, şi de acolo îi va smulge mâna Mea; de s-ar sui chiar în ceruri, şi de acolo îi voi coborî. 3. De s-ar ascunde chiar pe vârful Carmelului, şi acolo îi voi căuta şi-i voi lua; de s-ar ascunde de privirile Mele chiar în fundul mării, şi acolo voi porunci şarpelui să-i muşte.================================================================
STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II
2 Cronici 7
1. Când şi-a isprăvit Solomon rugăciunea, s-a coborât foc din cer şi a mistuit arderea de tot şi jertfele, şi slava Domnului a umplut casa. 2. Preoţii nu puteau să intre în Casa Domnului, căci slava Domnului umplea Casa Domnului. 3. Toţi copiii lui Israel au văzut coborându-se focul şi slava Domnului peste Casă; ei şi-au plecat faţa la pământ pe pardoseală, s-au închinat şi au lăudat pe Domnul, zicând: „Căci este bun, căci îndurarea Lui ţine în veac!” 4. Împăratul şi tot poporul au adus jertfe înaintea Domnului. 5. Împăratul Solomon a înjunghiat douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi. Astfel au făcut împăratul şi tot poporul sfinţirea Casei lui Dumnezeu. 6. Preoţii stăteau la locul lor, şi tot astfel şi leviţii, cu instrumentele făcute în cinstea Domnului de împăratul David pentru cântarea laudelor Domnului, când i-a însărcinat David să mărească pe Domnul, zicând: „Căci îndurarea Lui ţine în veac!” Preoţii sunau din trâmbiţe în faţa lor. Şi tot Israelul era de faţă. 7. Solomon a sfinţit şi mijlocul curţii, care este înaintea Casei Domnului; căci acolo a adus arderile de tot şi grăsimile jertfelor de mulţumire, pentru că altarul de aramă, pe care-l făcuse Solomon, nu putea cuprinde arderile de tot, darurile de mâncare şi grăsimile. 8. Solomon a prăznuit sărbătoarea în vremea aceea, şapte zile, şi tot Israelul a prăznuit împreună cu el; venise o mare mulţime de oameni, de la intrarea Hamatului până la pârâul Egiptului. 9. În ziua a opta, au avut o adunare de sărbătoare; căci sfinţirea altarului au făcut-o şapte zile, şi sărbătoarea, tot şapte zile. 10. În a douăzeci şi treia zi a lunii a şaptea, Solomon a trimis înapoi în corturi pe popor, care era vesel şi mulţumit de binele pe care-l făcuse Domnul lui David, lui Solomon şi poporului Său, Israel. 11. Când a isprăvit Solomon Casa Domnului şi casa împăratului şi a izbutit în tot ce-şi pusese de gând să facă în Casa Domnului şi în casa împăratului, 12. Domnul S-a arătat lui Solomon noaptea şi i-a zis: „Îţi ascult rugăciunea şi aleg locul acesta drept Casa unde va trebui să Mi se aducă jertfe. 13. Când voi închide cerul şi nu va fi ploaie, când voi porunci lăcustelor să mănânce ţara, când voi trimite ciuma în poporul Meu: 14. dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga şi va căuta faţa Mea, şi se va abate de la căile lui rele – îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul şi-i voi tămădui ţara. 15. Ochii Mei vor fi deschişi de acum, şi urechile Mele vor fi cu luare aminte la rugăciunea făcută în locul acesta. 16. Acum, aleg şi sfinţesc Casa aceasta, pentru ca Numele Meu să locuiască în ea pe vecie, şi voi avea întotdeauna ochii şi inima Mea acolo. 17. Şi tu, dacă vei umbla înaintea Mea cum a umblat tatăl tău David, făcând tot ce ţi-am poruncit şi dacă vei păzi legile şi poruncile Mele, 18. voi întări scaunul de domnie al împărăţiei tale, cum am făgăduit tatălui tău, David, când am zis: „Niciodată nu vei fi lipsit de un urmaş care să domnească peste Israel.” 19. Dar, dacă vă veţi abate, dacă veţi părăsi legile şi poruncile Mele, pe care vi le-am dat, şi dacă vă veţi duce să slujiţi altor dumnezei şi să vă închinaţi înaintea lor, 20. vă voi smulge din ţara Mea, pe care v-am dat-o, voi lepăda de la Mine Casa aceasta, pe care am închinat-o Numelui Meu, şi o voi face de pomină şi de batjocură printre toate popoarele. 21. Şi, cât de înaltă este Casa aceasta, oricine va trece pe lângă ea va rămâne încremenit şi va zice: „Pentru ce a făcut Domnul aşa ţării şi Casei acesteia?” 22. Şi se va răspunde: „Pentru că au părăsit pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor care i-a scos din ţara Egiptului, pentru că s-au alipit de alţi dumnezei, s-au închinat înaintea lor şi le-au slujit; iată de ce a trimis peste ei toate aceste rele.” Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
