Studiul 10

Vineri , 7 decembrie 2012

 

Citeşte Ellen G. White, Tragedia veacurilor, cap. 25.

Dumnezeu vrea să înţelegem că El are dreptul asupra minţii, sufletului, trupului şi duhului nostru – asupra a tot ce avem. Noi suntem ai Săi prin faptul că ne-a creat şi ne-a răscumpărat. În calitate de Creator al nostru, El ne cere slujirea întreagă. În calitate de Răscumpărător, El pretinde dragostea noastră şi are dreptul la ea – la o dragoste fără seamăn … Trupul nostru, sufletul nostru, viaţa noastră sunt ale Lui nu numai pentru că El ni le-a dat fără plată, ci şi pentru că ne oferă necontenit beneficiile Sale şi ne dă puterea de a ne întrebuinţa capacităţile …” (Ellen G. White, Harul uimitor al lui Dumnezeu, pag. 245)

După cum spune Domnul: «Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Sabatului ca să nu-ţi faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă, dacă Sabatul va fi desfătarea ta ca să sfinţeşti pe Domnul, slăvindu-L, şi dacă-l vei cinsti …,atunci te vei putea desfăta în Domnul» (Isaia 58:13,14). Pentru toţi cei care îl primesc ca pe un semn al puterii creatoare şi răscumpărătoare a lui Hristos, Sabatul va fi o desfătare. Ei Îl văd în el pe Hristos şi se desfată în El. Sabatul le îndreaptă privirea spre lucrările mâinilor lui Dumnezeu ca o dovadă a puterii Sale de a ne răscumpăra. El ne reaminteşte de pacea pierdută a Edenului şi, totodată, ne vorbeşte despre pacea refăcută prin Mântuitorul. Şi fiecare lucru din natură repetă invitaţia Sa: «Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.»” (Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, pag. 289)

Întrebări pentru discuţie

1. Ieremia 31:33 spune: „Ci iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor şi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.” Unii aduc acest text drept argument că Legea (sau, mai degrabă, Sabatul zilei a şaptea) a fost desfiinţată în cadrul noului legământ. Ce este greşit în această argumentaţie? Cum sprijină textul acesta poziţia adventiştilor de ziua a şaptea cu privire la Lege (inclusiv la Sabat)?

2. Noi credem că Legea (inclusiv Sabatul) trebuie păzită. Ce trebuie să facem pentru a ne feri de capcana legalismului? În cadrul grupei, arătaţi ce este legalismul şi cum îl putem evita.

3. Gândeşte-te la rolul Legii în marea luptă. De ce îşi îndreaptă Satana atacul în principal asupra poruncii Sabatului? Ce anume urmăreşte el?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO

Un comentariu

  • Marian
    7 decembrie 2012 1:18

    În înțelepciunea Lui,Dumnezeu a știut că după căderea în păcat vor veni vremuri în care vom fi absorbiți de lucrările noastre lumești și pământești iar cei care simt nevoia unei contemplări a celor spirituale și nevoia de întâlnire cu Creatorul lor pentru ca Acesta să le dea odihna Lui,pacea Lui,și dragostea Lui,o pot face într-un anumit timp.Desigur că omul lui Dumnezeu este în permanentă comuniune cu Dumnezeu adică în fiecare zi a săptămânii,dar altfel se poate sta de vorbă și contempla,și lăuda pe Dumnezeu când ai mult timp la dispoziție sau îți faci timp exclusiv pentru aceasta.Iar când Dumnezeu este în vizită la tine,nu cred că îți mai arde de copt,de fiert,de făcut pantofii,de călcat haine etc.În vechiul Israel nu cădea mană în sabat pentru că Dumnezeu vroia să le transmită că El trebuia să le fie hrana în ziua aceea și nu mana pe care au mâncat-o și totuși au murit.Hrana care se coboară din cer este de așa fel că dacă o mănâncă cineva va putea moșteni viața veșnică.Isus este pâinea coborâtă din cer care odată mâncată (sau urmându-i exemplul) aduce viața(Ioan 6.50,51)

Părerea mea