Omul – lucrarea mâinilor lui Dumnezeu

Studiul 3

Sambata , 13 octombrie 2012

 

Pentru studiul din săptămâna aceasta, citeşte: Geneza 1:27; 1:26; Marcu 12:13-17;Geneza 2:19-25; Faptele apostolilor 17:26; Romani 5:12-19.

Sabat după-amiază

Text de memorat: „Să ştiţi că Domnul este Dumnezeu! El ne-a făcut, ai Lui suntem.” (Psalmii 100:3)

Gândul central: Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Său; păcatul a stricat chipul Său în noi, iar planul Său este refacerea lui.

Arthur Schopenhauer, filosof din secolul al XIX-lea, mergea într-o zi pe stradă şi, în timp ce medita la esenţa identităţii omului, a dat din greşeală peste un alt pieton. Acesta l-a întrebat furios:
– Cine crezi că eşti?
– Cine sunt eu? a repetat Schopenhauer. Aş vrea să pot afla! Cine sunt eu? Cine suntem noi, fiinţele umane? Cu ce scop ne aflăm aici? Cum am ajuns aici şi de ce?

Întrebările acestea sunt vechi de când lumea şi polemica nu a luat sfârşit nici până astăzi. Totuşi Scriptura răspunde la fiecare dintre ele, întrucât există o legătură strânsă între tema identităţii noastre şi doctrina cu privire la crearea lumii şi a omului. Răspunsurile la toate aceste întrebări se găsesc în ea. Nicio altă doctrină biblică nu este atât de vitală pentru concepţia noastră despre om, fiindcă ea vorbeşte despre originea noastră, nu doar despre începutul nostru. Cuvântul „început” poate însemna, pur şi simplu, venirea la existenţă, pe când cuvântul „origine” adaugă la ideea de venire la existenţă şi ideea de scop.

Învăţătura Bibliei despre crearea omului este radical opusă evoluţionismului, deoarece acesta din urmă susţine că existenţa noastră nu are un scop. Nu întâlnim prea des două învăţături atât de opuse şi de ireconciliabile despre existenţa noastră şi despre identitatea noastră ca oameni, cum sunt creaţionismul şi evoluţionismul!

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO