Măsurarea creşterii spirituale

Studiul 5

Miercuri , 2 mai 2012

 

Nu avem nicio garanţie că i-am influenţat pe oameni din punct de vedere spiritual prin simpla prezentare a informaţiilor biblice în cadrul unei prelegeri, unui seminar sau unui studiu biblic. Mulţi au participat la o campanie de evanghelizare, la un seminar de Apocalipsa, la un studiu biblic sau chiar la toate acestea. Chiar dacă au dobândit o cunoaştere teoretică a adevărului biblic, aceasta nu înseamnă că şi l-au şi însuşit.

În aceste condiţii, cum putem stabili dacă cei care aud ce avem noi de spus se lasă transformaţi de adevăr?

O metodă importantă de „măsurare” a creşterii spirituale este aceea a întrebărilor. Putem să le punem întrebări pentru a le verifica cunoştinţele şi creşterea spirituală. Cel mai bine este să punem întrebări deschise, adică întrebări care încurajează oferirea unui răspuns detailat şi nu a unui simplu „da” sau „nu”.

Iată câteva exemple de întrebări:

Ce crezi că ne transmit versetele acestea? Cum ai putea să-i împărtăşeşti acest adevăr biblic unui prieten? Cum te simţi când descoperi făgăduinţele lui Dumnezeu pentru tine? Ce schimbări crezi că trebuie să faci în viaţa ta, în atitudinea ta faţă de ceilalţi şi în modul tău de viaţă, în general, pe baza a ceea ce am studiat până acum? Cum te ajută aceste adevăruri să-L iubeşti mai mult pe Domnul Isus? Din ce ai învăţat până acum, ce lucru te-a impresionat cel mai mult? Ce anume îţi inspiră cea mai mare speranţă? Dar cea mai mare teamă?

Studiile biblice şi celelalte prezentări de evanghelizare trebuie aranjate în ordine logică şi progresivă. Mai întâi sunt prezentate studiile cele mai simple şi mai uşor de înţeles, iar mai târziu, când cunoştinţele participantului s-au dezvoltat, studiile mai complexe. Este important să îi adresăm întrebări de cercetare la fiecare studiu pentru a verifica înţelegerea şi creşterea lui spirituală.

7. Citeşte următoarele versete şi întreabă-te din ce motiv pune astfel de întrebări Dumnezeul atotştiutor. Geneza 3:9,13; Matei 16:13-15; 22: 41-46; Marcu 9:33; Luca 2:46. Ce ne spune aceasta despre faptul că întrebările îi pot ajuta pe oameni să crească în harul lui Dumnezeu?

Geneza 3

9. Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om şi i-a zis: „Unde eşti?”
13. Şi Domnul Dumnezeu a zis femeii: „Ce ai făcut?” Femeia a răspuns: „Şarpele m-a amăgit şi am mâncat din pom.”

Matei 16

13. Isus a venit în părţile Cezareii lui Filip şi a întrebat pe ucenicii Săi: „Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul omului?”
14. Ei au răspuns: „Unii zic că eşti Ioan Botezătorul; alţii: Ilie; alţii: Ieremia sau unul din proroci.”
15. „Dar voi”, le-a zis El, „cine ziceţi că sunt?”

Matei 22

41. Pe când erau strânşi la un loc fariseii, Isus i-a întrebat:
42. „Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?” „Al lui David”, I-au răspuns ei.
43. Şi Isus le-a zis: „Cum atunci David, fiind insuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, când zice:
44. „Domnul a zis Domnului Meu: „Şezi la dreapta Mea, până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale”?
45. Deci dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?”
46. Nimeni nu I-a putut răspunde un cuvânt. Şi, din ziua aceea, n-a îndrăznit nimeni să-I mai pună întrebări.

Marcu 9

33. Apoi au venit la Capernaum. Când era în casă, Isus i-a întrebat: „Despre ce vorbeaţi unul cu altul pe drum?”

Luca 2

46. După trei zile, L-au găsit în Templu, şezând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi punându-le întrebări.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO