Studiul 1

Joi , 5 aprilie 2012

 

6. Citeşte 1 Petru 3:15. Ce ne spune acest text despre mărturie?

1 Petru 3

15. Ci sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn.” Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blândeţe şi teamă,

Până în acest moment, am zăbovit suficient asupra termenilor evanghelizare şi mărturie personală şi putem trece la propunerea unei „fişe a postului” adecvată din punct de vedere biblic. Nu este necesar să dăm o definiţie a evanghelizării şi mărturiei cu care toţi să fie de acord în toate aspectele ei, dar trebuie să ne asigurăm că definiţia noastră include elementele esenţiale ale împărtăşirii adevărului despre Isus şi despre ceea ce El le oferă oamenilor.

Analizează următoarea definiţie a evanghelizării. Consideri că este o definiţie adecvată? Ce ai adăuga sau ce ai elimina? Evanghelizarea este procesul de proclamare clară şi convingătoare a Evangheliei Domnului Isus Hristos astfel încât oamenii să-L accepte ca Mântuitor personal şi să-L urmeze ca Domn, pentru a deveni ucenici şi formatori de ucenici.

Definirea unei responsabilităţi nu este în mod necesar totuna cu o fişă a postului detaliată, dar ea ne oferă totuşi câteva principii călăuzitoare. În ceea ce priveşte mărturia personală, abordarea va depinde de cel ce o dă şi de experienţa personală a credinciosului cu Dumnezeu. Totuşi, dacă vom înţelege că dorinţa lui Dumnezeu este să ajungă la oamenii pierduţi prin intermediul bisericii Sale, atunci vom apela la metoda planificată a lucrării de mărturie şi evanghelizare.

Creşterea rapidă a bisericii primare s-a datorat şi convingerii, şi consacrării membrilor ei. Această atitudine se baza pe experienţele personale cu Isus şi în special pe revărsarea plină de putere a Duhului Sfânt. Învăţăturile lui Isus Hristos şi influenţa Duhului Sfânt rămân elementele fundamentale şi cruciale ale mărturiei şi evanghelizării.

Se poate lucra cu mii de oameni în modul cel mai simplu şi cu multă modestie. Oamenii cei mai inteligenţi, care sunt consideraţi cei mai înzestraţi din lume, se simt adeseori învioraţi de cuvintele simple ale unui om care Îl iubeşte pe Dumnezeu şi care poate vorbi despre dragostea aceasta tot atât de natural, cum vorbeşte cel lumesc despre lucrurile care îl preocupă cel mai serios. Adeseori, cuvintele bine pregătite şi studiate nu au decât o mică influenţă. Dar cuvintele sincere şi oneste ale fiului sau fiicei lui Dumnezeu, rostite cu o simplitate naturală, au puterea de a deschide uşa inimilor care au stat mult timp închise înaintea lui Hristos şi a dragostei Sale.” (Ellen G. White, The Colporteur Evangelist, pag. 38)

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO

11 comentarii

  • liviu
    6 aprilie 2012 8:15

    fa asa cum zici

  • Marian
    6 aprilie 2012 11:42

    ce spune Andra in comentariul ei,aceasta trebuie sa fie acea aplicatie despre care se vorbeste in studiul de vineri.foarte frumos si direct in acelasi timp.sa ne ajute Dumnezeu pe toti sa nu fie pt noi doar teorie,ci implinire.

  • george
    7 aprilie 2012 8:23

    In principiu si in multe aspecte sunt de acord cu Andreea din perspectiva prezentarii ei.

    Insa evanghelizarea este PROCLAMAREA EVANGHELIE pe care sa-o faci cu intelepciune, cu Duhul Sfint, cu entuaziasm etc. Cu alte cuvinte s-o faci cum trebuie si rezultatul sa fie acceptarea lui Isus ca Domn si nu altceva.

    Apreciez f. mult curajul de a avea (sincer) (si de al spune) un alt punct de vedere.

  • Marian
    7 aprilie 2012 13:26

    Si proclamarea evangheliei ce este?de fapt ce este evanghelia?nu este vestea buna ca Dumnezeu este dragoste?deci aratand prin faptele noastre ca Dumnezeu este dragoste facem evanghelizare.

  • Tyty
    8 aprilie 2012 18:35

    Vestea buna este ca am fost salvati de la moarte de Dumnezeu prin jertfa Fiului Sau, Isus Hristos.
    „Si marturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viata vesnica, si aceasta viata este in Fiul Sau.
    Cine are pe Fiul, are viata; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu, n-are viata.” 1Ioan5:11,12
    Cand ma uit la faptele crestinilor imi sa o i-au la fuga fara sa privesc inapoi, Mariane…

  • marian
    9 aprilie 2012 0:12

    titi

    eu cred ca se poate castiga un suflet doar prin a arata dragostea lui Dumnezeu in orice clipa si situatie a vietii noastre de crestini.si faptul ca faptele cresinilor lasa de dorit sau nu sunt dupa voia lui Dumnezeu nu ar trebui sa te afecteze in nici un fel.gandeste-te ca trebuie sa se implineasca scriptura care zice ca multi se cred bogati dar de fapt sunt saraci,orbi si goi.tu fi tare pana la capat si vei primi cununa vietii.

  • Tyty
    9 aprilie 2012 20:18

    Eu nu sunt capabil sa arat dragostea lui Dumnezeu, Marian. Mi se pare la fel ca atunci cand m-as afla intr-o barca in mijlocul oceanului si introducand degetul in apa spun ce adancime are, ce lungime, ce latime si ce contine ea.
    Consider ca datoria mea este sa spun oamenilor Vestea Buna si sa priveasca la Hristos. Asa cum Moise le-a spus israelitilor muscati de serpii veninosi in pustie sa priveasca la acel sarpe de arama atarnat de un bat. Cei care au privit, au fost salvati.(Numeri21: 8,9) Cum ? Habar nu am ! Si nici nu ma intereseaza. Cert este ca au fost salvati iar toata lucrarea de salvare i-a apartinut lui Dumnezeu. Noi suntem muscati de pacat. Veninul sau ne-a afectat de moarte. Daca vrem sa fim salvati sa privim cu incredere la Hristos cel rastignit si vom fi salvati.
    Cum vom fi transformati din oameni pacatosi sortiti pieirii in oameni neprihaniti pentru viata vesnica, iarasi habar nu am si iarasi nu ma intereseaza. Ce stiu sigur este ca El este Adevarul si Viata si tot ce a promis va infaptui. Eu iL cred, cine nu, va suporta consecintele.
    Multumesc pentru urare Marian si iti doresc o credinta de nezdruncinat! Ioan3: 14-16

  • marian
    10 aprilie 2012 0:19

    tyty

    zici ca datoria ta si a fiecarui crestin este sa spuna oamenilor vestea buna.zici bine dar e putin.daca Isus nu ar fi venit ca sa ARATE dragostea lui Dumnezeu toti am fi ramas doar la spusele prorocilor carora le vorbea Dumnezeu.Asta nu cred ca ar fi fost de ajuns.am sa iti dau un exemplu…un parinte degeaba ii spune copilului sau:,,fiule nu fa asta” in timp ce el face cu totul invers.iti spun ca fiul ii va urma exemplul faptelor nu ziselor.Dumnezeu a trebuit sa isi arate caracterul pt ca noi urmandu-i exemplul sa fim mantuiti.Asta inseamna a privi la Hristos:a trai viata noastra intocmai cum a trait-o El.ce facem doar cu privitul?imi place ca nu te bagi in despicat firul in 4 dar nici in celalta extrema nu trebuie sa cadem.ma refer ca ai insistat oarecum pe faptul ca nu te intereseaza.Daca Dumnezeu considera oportun sa descopere cuiva anumite lucruri ar trebui sa fim dispusi sa aflam nu sa afirmam dinainte ca nu ne intereseaza.pacea si dragostea lui Dumnezeu sa iti fie inmultite si arata-le pentru ca e cel mai important pentru cei fara Dumnezeu

  • dorin
    11 aprilie 2012 9:21

    As pleca de la premiza…fa ceea ce vezi ca face „invatatorul” tau,si singurul nostru exemplu vrednic de urmat,este Domnul Isus Hristos.Ucenicii se simteau atat de „in siguranta” langa Domnul lor incat, nici nu aveau nevoie sa posteasca… faceau chiar vindecari…Si ma gandesc in mod special la acel ucenic care a trait in bucuria Invatatorului sau,si care dupa aceea a ajuns chiar vanzatorul bucuriei sale…o ascultare condusa de scopuri,de.. imprejurari!Ce trist!Daca ar fi luat aminte la raspunsul Invatatorului Sau,ca doar atata timp cat Mirele este cu ei se pot bucura,si-ar fi dat seama ca el nu stia nici despre ce bucurie este vorba si nici ce este cu el!

    • Florin
      29 ianuarie 2019 13:03

      Așa să ne ajute Dumnezeu!

  • Florin
    29 ianuarie 2019 13:02

    Amin.

Părerea mea