Biblia şi istoria
Studiul 9
25 februarie 2012
Pentru studiul de săptămâna aceasta, citeşte: Psalmii 104:1-9; Apocalipsa 1:1-3; 2 Petru 1:21; Daniel 2; Apocalipsa 12:7-17; Romani 16:20; 2 Corinteni 5:17-19.
Sabat după-amiază
Text de memorat: „«Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul», zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine, Cel Atotputernic.” (Apocalipsa 1:8)
Gândul central: Dumnezeul nostru lucrează în şi prin istorie. El ne oferă în şi prin istorie dovezi puternice în favoarea credinţei.
Este istoria lumii o serie de evenimente lipsite de sens sau ea se derulează după un anumit plan, urmărind un obiectiv precis? Biblia susţine în mod clar a doua variantă. Scriitorii biblici ai Vechiului şi ai Noului Testament declară că Dumnezeu conduce istoria şi că El Se descoperă oamenilor prin ea.
Totuşi nu toată istoria reflectă voinţa lui Dumnezeu. Oamenii sunt liberi să ia decizii greşite care pot afecta cursul istoriei. Este adevărat că Dumnezeu lucrează prin istorie, dar aceasta nu înseamnă că tot ce se întâmplă trebuie pus pe seama Lui. Ideea este că, în ciuda maşinaţiilor şi răutăţii fiinţelor umane, Dumnezeu rămâne la cârmă, urmărind împlinirea voinţei Sale.
Creştinii cred că scriitorii Bibliei au acţionat în cadrul pe care li l-a descoperit Dumnezeu şi că El i-a inspirat să consemneze evenimentele cele mai semnificative din istoria lumii. Adeseori, El le-a oferit şi interpretarea acestor evenimente, pentru ca noi să putem înţelege semnificaţia lor.
Săptămâna aceasta, vom studia despre modul în care Dumnezeu a lucrat în şi prin istoria lumii.
