Studiul 5

Vineri , 3 februarie 2012

 

Iată atitudinea mulţimii de la Templu, în prezenţa lui Isus: „Larma s-a stins. Strigătele negustorilor şi ale târguielilor au încetat. Tăcerea a devenit dureroasă. Adunarea este stăpânită de un sentiment de groază. Oamenilor li se pare că se află în faţa judecăţii lui Dumnezeu, ca să dea seamă de faptele lor. Privesc la Hristos şi văd cum dumnezeirea Sa străbate prin veşmântul naturii umane. Maiestatea cerului stă aşa cum va sta Judecătorul în zilele din urmă, […] cu aceeaşi putere de a citi în inimă. Ochii Lui aleargă pe deasupra mulţimii, cercetând pe fiecare în parte. Statura Lui se înalţă cu o demnitate stăpânitoare asupra lor, în timp ce o lumină dumnezeiască Îi luminează faţa. El vorbeşte, şi glasul Lui lămurit şi răsunător – acelaşi care pe muntele Sinai a proclamat Legea pe care preoţii şi mai-marii o călcau – se aude lovind arcadele Templului: «Ridicaţi acestea de aici şi nu faceţi din casa Tatălui Meu o casă de negustorie!»

Coborând încet pe scări şi ridicând biciul, intră în locul acela şi le porunceşte celor ce stăteau acolo pentru negustorie să plece din Templu. Cu un zel şi cu o severitate pe care nu le manifestase niciodată mai înainte, El a răsturnat mesele schimbătorilor. Nimeni nu a îndrăznit să pună la îndoială autoritatea Lui. […] Isus nu a lovit cu biciul, dar, în mâna Lui, biciul acela simplu părea îngrozitor, ca o sabie de foc. Slujitorii Templului, preoţii speculanţi, zarafii şi negustorii de vite, împreună cu oile şi boii lor, au fugit din locul acela cu unica dorinţă de a scăpa de prezenţa Lui acuzatoare.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, pag. 158

Întrebări pentru discuţie

– Prezentaţi răspunsurile la ultima întrebare de la secţiunea de luni. Care sunt deosebirile dintre noi şi Dumnezeul cel sfânt?
– Ce am înţeles despre pericolul pe care îl prezintă îndreptăţirea de sine şi mulţumirea de sine (mai ales în domeniul spiritual)?
– Gândeşte-te la o persoană care pare a fi „sfântă” (corectă, onestă, curată etc.), „aparte”, diferită de majoritatea oamenilor. Care este atitudinea ta faţă de ea? Te simţi bine sau rău în preajma ei? De ce?

Rezumat: Poate că ar fi mai frumos să ne concentrăm atenţia numai asupra dragostei lui Dumnezeu, nu şi asupra sfinţeniei Sale, însă astfel am distorsiona adevărul. Trebuie să stăm în faţa sfinţeniei Sale orbitoare până când începem să tremurăm înaintea Sa. Înţelegerea sfinţeniei Sale şi a păcătoşeniei noastre sunt esenţiale pentru a înţelege nevoia noastră de ispăşire şi cât de mult a costat răscumpărarea noastră.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO