Cele două legăminte
Studiul 10
26 noiembrie 2011
Pentru studiul de săptămâna aceasta, citeşte: Galateni 4,21-31; Geneza 1,28; 2,2.3; 3,15; 15,1-6; Exodul 6,2-8; 19,3-6.
Text de memorat: „Hristos ne-a izbăvit ca să fim slobozi.” (Galateni 4,31 u.p.)
Sabat după-amiază
Creştinii care resping autoritatea Vechiului Testament consideră că darea Legii pe Sinai e incompatibilă cu Evanghelia. Ei trag concluzia că legământul încheiat pe Sinai este simbolul unei perioade, al unei dispensaţiuni, în care mântuirea se baza pe ascultarea de Lege. Ei susţin că oamenii din vremea aceea nu au reuşit să respecte cerinţele Legii şi că, din acest motiv, Dumnezeu ar fi încheiat un legământ nou, un legământ al harului, prin meritele lui Isus Hristos. Prin urmare, ar exista două legăminte: vechiul legământ, bazat pe Lege, şi noul legământ, bazat pe har.
Concepţia aceasta este foarte răspândită, dar este greşită. Mântuirea nu a fost niciodată oferită pe baza ascultării de Lege; iudaismul biblic a fost încă de la început o religie a harului. Legalismul cu care s-a confruntat Pavel în Galatia era o pervertire a creştinismului şi a Vechiului Testament însuşi. Cele două legăminte nu reprezintă două perioade distincte din istoria omenirii, ci două atitudini distincte ale omului. Ele reprezintă două tipuri diferite de a ne raporta la Dumnezeu, tipuri apărute încă de pe vremea lui Cain şi Abel. Vechiul legământ îi reprezintă pe aceia care, asemenea lui Cain, se bazează în mod greşit pe propria lor ascultare ca mijloc de a-I fi plăcuţi lui Dumnezeu; de partea cealaltă, noul legământ reprezintă experienţa celor care, asemenea lui Abel, se bazează în întregime pe harul lui Dumnezeu care va face tot ce a promis.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
M-ai pierdut…cu toate detaliile.
Isus venit in lume ca sa mantuiasca ce era pierdut asadar, daca ne lasam cercetati de El la vremea potrivita vom regasi, ceva de demult pierdut..si anume ceea ce ne face cu adevarat liberi…Adevarul, El v-a mantui tot ce era pierdut.Interesant este faptul ca Dumnezeu ne descopera doar ceea ce”putem noi duce”…doar lucrurile la care mintea noastra finita, este dispusa sa perceapa mesajul Sau divin.(vezi Marturii pt comunitate,vol.1,Timpul pt inceperea Sabatului pag.116)Daca nu vom reusi sa intelegem”acum”,este pt faptul ca Lumina a venit,si pentru ca stralucirea afost prea mare unii oamenii au dat-o la o parte,iar altii inca mai cauta ochelarii potriviti…
Apreciez pozitiv comentariul scris mai sus referitor la ziua de odihna. Am o intrebare :
Cum se face ca evreii ( care sunt recunoscuti pt scrupulozitatea respectarii legii ) respecta aceiasi zi de simbata ( a saptea ) care corespunde legic si cronologic in timp, cu zilele de sabat din vechime ?
In comentariul legat de studiu se face preciarea : „Ele reprezintă două tipuri diferite de a ne raporta la Dumnezeu”
Modul diferit de a ne raporta la ceva determina sensul, semnificatia si destinatia actiunilor noastre.
Prin urmare batalia cea mare este de a reusi sa pozitionezi pe cineva de o anumita parte. Ulterior poti sa prevezi ce va urma.
Ti s-a aratat omule,ce este bine,si ce alta cere Domnulde la tine decat sa faci dreptate,sa iubesti milasi sa umbli smerit cu Dumnezeul tau?(mica6.8).
ce atatea date si puctualitati cand marea majoritate a crestinilor au probleme cu rautatea,cu ura,cu necredinciosia,cu umblarea nebuna dupa bani?sabatul,ca si in vechime este ,,pastrat”la litera dar se lasa nefacute cele mai importante la Dumnezeu.pacea Lui sa fie cu toti
Ana,
Nu am crezut niciodată că cineva care zice că se orientează după Biblie, s-ar opri la o asemenea plasare derutantă a săptămânilor în funcţie de luna nouă. Teoria pe care ai expuso nu are nici o bază biblică. Doar în calendarul babilonian era ceva asemănător, că ciclurile de şapte zile depindeau de zilele 7, 14 şi 21 ale lunii. La evrei însă nu a existat niciodată o asemenea comedie de ciclu săptămânal cu zile care ies în afara săptămânii nefiind numărate. Numai un diletant care dispreţuieşte cultura reală, academică, poate susţine asemenea gogoşi. Dacă ai luat-o de pe internet, pot să-ţi spun că internetul este plin de tot felul de teorii idioate, care încearcă să întoarcă pe dos tot ce s-a stabilit de oameni grei în toate ştiinţele, de la fizică şi mecanică, până la istorie, lingvistică, arheologie etc. În concluzie, poţi să renunţi frumos la toată povestea, că nu-i ruşine să recunoşti că ai greşit (toţi greşim), sau poţi să te iei de mână cu cei care proiectează motoare perpetuum mobile sau cu cei care susţin că au descoperit chivotul, sau roţile de la carele faraonului. Sper că încă nu a apărut o nouă sectă care să susţină gogomănia asta în practică, fiindcă ar fi de oaie…