Studiul 9

Duminică , 20 noiembrie 2011


1. Citeşte Gal. 4,12-20. Care este esenţa mesajului lui Pavel din acest pasaj?

Galateni 4

12. Fraţilor, vă rog să fiţi ca mine, căci şi eu sunt ca voi. Nu mi-aţi făcut nicio nedreptate.

13. Dimpotrivă, ştiţi că în neputinţa trupului v-am propovăduit Evanghelia pentru întâia dată.

14. Şi n-aţi arătat nici dispreţ, nici dezgust faţă de ceea ce era o ispită pentru voi în trupul meu; dimpotrivă, m-aţi primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe însuşi Hristos Isus.

15. Unde este, dar, fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost cu putinţă, v-aţi fi scos până şi ochii şi mi i-aţi fi dat.

16. M-am făcut oare vrăjmaşul vostru pentru că v-am spus adevărul?

17. Nu cu gând bun sunt plini de râvnă ei pentru voi, ci vor să vă dezlipească de noi, ca să fiţi plini de râvnă faţă de ei.

18. Este bine să fii plin de râvnă totdeauna pentru bine, nu numai când sunt de faţă la voi.

19. Copilaşii mei, pentru care iarăşi simt durerile naşterii, până ce va lua Hristos chip în voi!

20. O, cum aş vrea să fiu acum de faţă la voi şi să-mi schimb glasul; căci nu ştiu ce să mai cred!

Primul indiciu al preocupării care apasă asupra sufletului lui Pavel este apelul personal pe care îl face în versetul 12. Apelul urmează imediat după ce Pavel le cere galatenilor să fie ca el. Din nefericire, unele versiuni nu redau deplin semnificaţia cuvântului tradus prin „vă rog”. Cuvântul din limba greacă este deomai. El poate fi tradus prin „a îndemna” sau „a ruga”, dar cuvântul grecesc cuprinde şi ideea de insistenţă (vezi 2 Cor. 5,20; 8,4; 10,2). Pavel vrea să spună de fapt: „Vă implor!

2 Corinteni 5

20. Noi, dar, suntem trimişi împuterniciţi ai lui Hristos; şi, ca şi cum Dumnezeu ar îndemna prin noi, vă rugăm fierbinte, în Numele lui Hristos: împăcaţi-vă cu Dumnezeu!

2 Corinteni 8

4. Şi ne-au rugat cu mari stăruinţe pentru harul şi părtăşia la această strângere de ajutoare pentru sfinţi.

2 Corinteni 10

2. vă rog, dar, să nu mă faceţi ca, atunci când voi fi de faţă, să alerg cu hotărâre la îndrăzneala aceea pe care am de gând s-o întrebuinţez împotriva unora care îşi închipuie că noi suntem mânaţi de firea pământească.

Pavel nu era preocupat doar de idei teologice şi de concepţii doctrinare. Inima lui simţea cu oamenii care veniseră la Hristos prin lucrarea sa. El se considera mai mult decât un prieten pentru ei, era părintele lor spiritual, iar ei erau copiii lui. Ba, mai mult chiar, Pavel aseamănă grija lui faţă de galateni cu îngrijorarea şi neliniştea unei mame care dă naştere unui copil (Gal. 4,19). El crezuse că „durerile” de la început fuseseră suficiente pentru „naşterea” lor ca biserică. Dar acum, după ce galatenii se îndepărtaseră de adevăr, Pavel simţea din nou „durerile naşterii” pentru bunăstarea lor.

2. Care era dorinţa lui Pavel pentru galateni? Ce aştepta să vadă la ei? Gal.4,19

După ce spune că simte durerile naşterii pentru galateni, ca o mamă pentru copilul ei, Pavel îi aseamănă cu nişte mame care urmează să nască. Cuvântul tradus prin „a lua chip” era folosit în domeniul medical, cu referire la dezvoltarea embrionului. Pavel apelează la această imagine pentru a arăta ce înseamnă a fi creştin, atât individual, cât şi ca biserică. A fi urmaşul lui Hristos nu înseamnă doar a face o mărturisire de credinţă; experienţa aceasta implică o transformare radicală pentru a ajunge asemenea cu Hristos. Intenţia lui Pavel nu este doar aceea „de a obţine câteva schimbări minore în viaţa galatenilor, ci o transformare de aşa manieră, încât să-L vadă în ei pe Hristos.” – Leon Morris, Galatians, pag. 142

Manifeşti caracterul lui Hristos în viaţa ta? În ce aspecte? În ce aspecte mai ai încă mult de crescut?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO