Faptele Legii
Studiul 4
Luni , 17 octombrie 2011
3. În Galateni 2,16, Pavel afirmă de 3 ori că omul nu este socotit neprihănit prin faptele Legii. Ce înţelege el prin expresia „faptele Legii”? Cum ne ajută Gal. 2,16.17; 3,2.5.10 şi Rom. 3,20.28 să înţelegem la ce se referă?
Galateni 2
16. Totuşi, fiindcă ştim că omul nu este socotit neprihănit prin faptele Legii, ci numai prin credinţa în Isus Hristos, am crezut şi noi în Hristos Isus, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Hristos, iar nu prin faptele Legii; pentru că nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii. 17. Dar, dacă, în timp ce căutăm să fim socotiţi neprihăniţi în Hristos, şi noi înşine am fi găsiţi ca păcătoşi, este oare Hristos un slujitor al păcatului? Nicidecum!Galateni 3
2. Iată numai ce voiesc să ştiu de la voi: prin faptele Legii aţi primit voi Duhul ori prin auzirea credinţei? 5. Cel ce vă dă Duhul şi face minuni printre voi le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea credinţei? 10. Căci toţi cei ce se bizuie pe faptele Legii sunt sub blestem; pentru că este scris: „Blestemat este oricine nu stăruie în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă.”Romani 3
20. Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului. 28. Pentru că noi credem că omul este socotit neprihănit prin credinţă, fără faptele Legii.Ce înţelegea Pavel prin cuvântul Lege? Cuvântul lege (nomos în greacă) apare de 121 de ori în epistolele lui Pavel. El poate desemna voinţa lui Dumnezeu pentru poporul Său, primele cinci cărţi ale lui Moise, tot Vechiul Testament sau doar un principiu general. Totuşi, Pavel îl întrebuinţează în principal cu referire la întreaga colecţie de porunci date de Dumnezeu poporului Său, prin Moise.
Prin urmare, în expresia „faptele Legii” sunt incluse toate cerinţele găsite în poruncile date de Dumnezeu, prin Moise, fie ele morale sau ceremoniale. Ideea lui Pavel este aceea că, oricât ne-am strădui să ascultăm şi să respectăm Legea lui Dumnezeu, ascultarea noastră nu va fi niciodată suficient de bună, pentru ca Dumnezeu să ne îndreptăţească, să ne declare neprihăniţi înaintea Sa. Aceasta deoarece Legea Sa ne cere fidelitate absolută în gând şi în faptă – nu numai uneori, ci tot timpul, şi nu doar faţă de unele porunci, ci faţă de toate.
Deşi expresia „faptele Legii” nu apare în Vechiul Testament şi nici în alte scrieri din Noul Testament, în afara scrierilor lui Pavel, o confirmare uimitoare a sensului ei a ieşit la iveală în 1947, cu ocazia descoperirii sulurilor de la Marea Moartă, o colecţie de scrieri copiate de nişte evrei (numiţi esenieni) din vremea lui Isus. Deşi au fost scrise în ebraică, unul dintre suluri conţine exact această expresie. Titlul sulului este Miqsat Ma’as Ha-Torah, care poate fi tradus astfel: „Faptele importante ale Legii”. Sulul abordează o serie de aspecte legate de legea biblică privitoare la evitarea pângăririi lucrurilor sfinte şi la aspectele legate de distincţia dintre evrei şi păgâni. La final, scriitorul notează că acela care va respecta aceste „fapte ale Legii”, „va fi declarat neprihănit” înaintea lui Dumnezeu. Spre deosebire de Pavel, acest scriitor nu îi oferă cititorului neprihănirea pe baza credinţei, ci pe baza comportamentului.
Cât de bine ţii Legea lui Dumnezeu? Suficient de bine ca să poţi fi îndreptăţit înaintea lui Dumnezeu pe baza respectării ei? (Rom. 3,10-20) Dacă nu, de ce nu? Cum te ajută răspunsul la această întrebare să înţelegi ce vrea să spună Pavel aici?
Romani 3
10. după cum este scris: „Nu este niciun om neprihănit, niciunul măcar. 11. Nu este niciunul care să aibă pricepere. Nu este niciunul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu. 12. Toţi s-au abătut şi au ajuns nişte netrebnici. Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar. 13. Gâtlejul lor este un mormânt deschis; se slujesc de limbile lor ca să înşele; sub buze au venin de aspidă; 14. gura le este plină de blestem şi de amărăciune; 15. au picioarele grabnice să verse sânge; 16. prăpădul şi pustiirea sunt pe drumul lor; 17. nu cunosc calea păcii; 18. frica de Dumnezeu nu este înaintea ochilor lor.” 19. Ştim însă că tot ce spune Legea, spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice gură să fie astupată, şi toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu. 20. Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului.
