Pavel, autorul epistolei
Studiul 2
Duminica , 2 octombrie 2011
1. Citeşte 2 Petru 3,15.16. Ce ne spun aceste versete despre atitudinea bisericii primare faţă de scrierile lui Pavel? Ce ne spune lucrul acesta despre procesul inspiraţiei divine?
2 Petru 3
15. Să credeţi că îndelunga răbdare a Domnului nostru este mântuire, cum v-a scris şi preaiubitul nostru frate Pavel, după înţelepciunea dată lui, 16. ca şi în toate epistolele lui, când vorbeşte despre lucrurile acestea. În ele sunt unele lucruri grele de înţeles pe care cei neştiutori şi nestatornici le răstălmăcesc ca şi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor.Când le-a scris galatenilor, intenţia lui Pavel n-a fost aceea de a realiza o capodoperă literară. Dimpotrivă, Pavel, sub călăuzirea Duhului Sfânt, şi-a propus să ia în discuţie situaţiile concrete care aveau legătură cu el şi cu credincioşii din Galatia.
Epistolele au avut un rol esenţial în lucrarea apostolică a lui Pavel. Ca misionar al lumii păgâne, el a întemeiat mai multe biserici în regiunea mediteraneană. Deşi le vizita ori de câte ori avea posibilitatea, el nu putea rămâne prea mult timp într-un loc. Pentru a compensa absenţa, le trimitea bisericilor scrisori care conţineau îndrumări. Cu timpul, copiile epistolelor lui au ajuns şi în alte biserici (Col. 4,16). Deşi unele epistole s-au pierdut, cel puţin treisprezece cărţi din Noul Testament poartă numele său. După cum arată şi cuvintele lui Petru din versetul de mai sus, la un moment dat, scrierile lui Pavel au ajuns să fie considerate inspirate. Aceasta ne arată câtă autoritate a câştigat lucrarea sa încă de la începutul istoriei bisericii.
Coloseni 4
16. După ce va fi citită această epistolă la voi, faceţi aşa ca să fie citită şi în Biserica laodicenilor; şi voi, la rândul vostru, să citiţi epistola care vă va veni din Laodiceea.Într-o vreme, unii creştini au crezut că forma epistolelor lui Pavel este unică, este un „tipar” special creat de Duhul Sfânt, specific Cuvântului inspirat al lui Dumnezeu. Concepţia aceasta a fost abandonată atunci când doi tineri cercetători de la Oxford, Bernard Grenfell şi Arthur Hunt, au descoperit în Egipt în jur de cinci sute de mii de fragmente din papirusuri vechi (documente scrise pe papirus). Pe lângă faptul că au descoperit cele mai vechi copii ale Noului Testament, ei au mai descoperit şi chitanţe,
documente de încasare a taxelor, adeverinţe de plată şi scrisori personale.
Spre marea surprindere a tuturor, forma de bază a scrisorilor lui Pavel s-a dovedit a fi întrebuinţată de toţi cei care scriau scrisori în vremea sa. Această formă era alcătuită din următoarele secţiuni: (1) un salut introductiv, în care erau menţionate expeditorul şi destinatarul şi apoi o urare; (2) un cuvânt de mulţumire; (3) cuprinsul scrisorii; şi, în încheiere, (4) o remarcă finală. Aşadar, Pavel a respectat forma de bază a scrisorilor din vremea lui, adresându-se contemporanilor lui printr-un mijloc de comunicare şi un stil cu care ei erau familiarizaţi.
Dacă Biblia ar fi scrisă astăzi, ce mijloc de comunicare, ce stil ar folosi Domnul pentru a ne vorbi?
