joi, 21 iulie 2011
1

Bucuraţi-vă înaintea Domnului

Studiul 4

Joi , 21 iulie 2011

O mare parte din cărţile Exodul, Leviticul şi Numeri descriu Sanctuarul – construirea lui, serviciile care aveau loc în el, jertfele şi darurile care aveau să fie aduse acolo şi slujirea preoţilor. Sanctuarul era un locaş sfânt. Era locaşul unde locuia Dumnezeu Însuşi şi, totodată, locaşul în care Israel venea ca să fie iertat şi curăţat de păcat. Acolo Israel învăţa Evanghelia şi o experimenta.

În acelaşi timp, nu trebuie să tragem concluzia că închinarea israeliţilor era rece, sterilă şi formală. Domnul le-a arătat foarte exact ce trebuiau să facă în Sanctuar, dar regulile acestea nu erau un scop în sine. Dimpotrivă ele ajutau la realizarea unui scop, şi anume acela ca poporul Său să fie sfânt, bucuros şi credincios, un popor care să le vorbească oamenilor despre adevăratul Dumnezeu (Ex. 19,6; Deut. 4,5-7; Zah. 8,23).

Exodul 19

6. Îmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi un neam sfânt. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel.

Deuteronomul 4

5. Iată, v-am învăţat legi şi porunci, cum mi-a poruncit Domnul Dumnezeul meu ca să le împliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpânire.
6. Să le păziţi şi să le împliniţi; căci aceasta va fi înţelepciunea şi priceperea voastră înaintea popoarelor care vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi şi vor zice: „Acest neam mare este un popor cu totul înţelept şi priceput!”
7. Care este, în adevăr, neamul acela aşa de mare încât să fi avut pe dumnezeii lui aşa de aproape cum avem noi pe Domnul Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chemăm?

Zaharia 8

23. Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „În zilele acelea, zece oameni din toate limbile neamurilor vor apuca pe un iudeu de poala hainei şi-i vor zice: „Vrem să mergem cu voi; căci am auzit că Dumnezeu este cu voi!”

9. Ce ne spun textele următoare despre închinarea israeliţilor la Sanctuar? Lev. 23,39-40; Deut. 12,5-7.12.18; 16,13-16.

Leviticul 23

39. În a cincisprezecea zi a lunii acesteia a şaptea, când veţi strânge roadele ţării, să prăznuiţi o sărbătoare în cinstea Domnului, timp de şapte zile: cea dintâi zi să fie o zi de odihnă, şi a opta să fie tot o zi de odihnă.
40. În ziua întâi, să luaţi poame din pomii cei frumoşi, ramuri de finici, ramuri de copaci stufoşi şi de sălcii de râu, şi să vă bucuraţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru şapte zile.

Deuteronomul 12

5. Ci să-L căutaţi la Locaşul Lui şi să mergeţi la locul pe care-l va alege Domnul Dumnezeul vostru din toate seminţiile voastre, ca să-Şi aşeze acolo Numele Lui.
6. Acolo să vă aduceţi arderile voastre de tot, jertfele voastre, zeciuielile voastre, cele dintâi roade, darurile aduse ca împlinire a unei juruinţe, darurile de bunăvoie şi întâii născuţi din cirezile şi turmele voastre.
7. Acolo să mâncaţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru şi să vă bucuraţi, împreună cu familiile voastre, de toate bunurile cu care vă va fi binecuvântat Domnul Dumnezeul vostru.
12. Acolo să vă bucuraţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru, voi, fiii voştri şi fiicele voastre, robii şi roabele voastre şi levitul care va fi în locurile voastre, căci el n-are nici parte de moşie, nici moştenire cu voi.
18. Ci pe acestea să le mănânci înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, tu, fiul tău şi fiica ta, robul tău şi roaba ta şi levitul care va fi în cetăţile tale; şi să te bucuri înaintea Domnului Dumnezeului tău de toate bunurile pe care le vei avea.

Deuteronomul 16

13. Să prăznuieşti sărbătoarea Corturilor şapte zile, după ce îţi vei strânge roadele din arie şi din teasc.
14. Să te bucuri la sărbătoarea aceasta, tu, fiul tău şi fiica ta, robul tău şi roaba ta, şi levitul, străinul, orfanul şi văduva care vor fi în cetăţile tale.
15. Să prăznuieşti sărbătoarea şapte zile în cinstea Domnului Dumnezeului tău în locul pe care-l va alege Domnul; căci Domnul Dumnezeul tău te va binecuvânta în toate roadele tale şi în tot lucrul mâinilor tale, şi de aceea să fii vesel.
16. De trei ori pe an, toţi bărbaţii să se înfăţişeze înaintea Domnului Dumnezeului tău în locul pe care-l va alege El: la sărbătoarea Azimelor, la sărbătoarea Săptămânilor şi la sărbătoarea Corturilor. Să nu se înfăţişeze cu mâinile goale înaintea Domnului.

O problemă cu care se confruntă biserica din zilele noastre este cea a închinării şi a stilurilor de închinare. În unele biserici, serviciile divine sunt reci, formale, serbede şi lipsite de bucurie. În alte biserici, emoţiile devin factorul dominant: oamenii nu vor decât să se simtă bine, să „tresalte” de bucurie în Domnul, fără să adere la vreun adevăr biblic.

Un lucru important care merită reţinut, şi totodată o lecţie pe care o putem învăţa din modelul Sanctuarului, este că adevărata închinare trebuie să ne aducă bucurie, respectând adevărul biblic. Dumnezeu le-a dat israeliţilor reguli clare, stricte şi riguroase, privitoare la construirea Sanctuarului, la slujirea preoţească şi la serviciile de acolo, dar toate acestea aveau scopul de a-i învăţa adevărurile legate de mântuire, răscumpărare, mijlocire şi judecată. Pe de altă parte, era de aşteptat ca ei să se bucure în Domnul când se închinau. Tema aceasta apare în mod constant. Prin urmare, putem să fim foarte bine înrădăcinaţi în adevărul biblic şi, în acelaşi timp, să ne închinăm cu bucurie. În definitiv, dacă adevărurile mântuirii, răscumpărării, mijlocirii şi judecăţii nu ne produc bucurie, atunci ce altceva ar putea să o facă?

Ce experienţe ai avut în această privinţă? Ce înseamnă pentru tine să te bucuri în Domnul? Ce poţi face pentru a te bucura mai mult? Ce poţi face pentru ca închinarea ta să nu fie un simplu ritual?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO