Comuniunea cu Dumnezeu prin intermediul naturii

Studiul 12

Miercuri , 16 martie 2011

5. Ce ne învaţă natura despre grija lui Dumnezeu faţă de noi? Mat. 6,28

Matei 6

28. Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes

Un tânăr ateu s-a convertit la creştinism. Imediat ce a păşit în viaţa cea nouă, a locuit câteva luni la ţară şi şi-a făcut obiceiul de a se plimba prin pădure şi de a contempla minunile şi frumuseţile create de Dumnezeu. Le văzuse şi înainte de a deveni creştin, însă de-abia acum era capabil să observe caracterul Creatorului în ele. El a mărturisit: „Mă simt de parcă aş fi deschis ochii pentru prima dată în viaţă!” În acea perioadă, acest tânăr creştin a reuşit să-L cunoască pe Domnul cu adevărat.

6. Ce ne spune Domnul Isus că putem învăţa când studiem natura? Mat. 6,25-34

Matei 6

25. De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea?
26. Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare; şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele?
27. Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui?
28. Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes;
29. totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.
30. Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?
31. Nu vă îngrijoraţi, dar, zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?” sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?”
32. Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele.
33. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
34. Nu vă îngrijoraţi, dar, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.

Nu încape nicio îndoială că avem de învăţat de la natură multe lecţii spirituale. Însă natura poate fi un sprijin în creşterea noastră spirituală şi în alt mod. Luca 5,16 ne spune că Isus „Se ducea în locuri pustii şi Se ruga”. Ellen White afirmă că El făcea des lucrul acesta. Şi noi avem nevoie să lăsăm totul, să ieşim în natură şi să fim singuri cu Domnul. Frumuseţea, odihna, liniştea pe care le găsim în natură, ne pot ajuta sufleteşte mai mult decât orice altceva. Aceasta nu înseamnă că vom descoperi neapărat un adevăr nou sau că vom căpăta o nouă înţelegere cu privire la un text sau la o doctrină, dar vom putea să recunoaştem dragostea şi puterea Creatorului tuturor lucrurilor. Indiferent care va fi experienţa noastră, nu există nicio îndoială că timpul petrecut în mijlocul naturii, în comuniune personală cu Dumnezeu, poate aduce vindecare şi pace pentru trupurile şi sufletele noastre.

Toţi cei care sunt învăţaţi de Dumnezeu au nevoie de ora liniştită de comuniune cu propria inimă, cu natura şi cu Dumnezeu. În ei trebuie să fie descoperită o viaţă care nu este în armonie cu lumea, cu obiceiurile sau cu practicile ei şi ei au nevoie de o experienţă personală în obţinerea unei cunoaşteri a voinţei lui Dumnezeu. Trebuie să-L auzim în mod individual, adresându-Se inimii. Când orice alt glas este redus la tăcere şi aşteptăm în linişte înaintea Sa, tăcerea sufletului scoate şi mai mult în evidenţă glasul lui Dumnezeu.” – Ellen G. White, Divina vindecare, pag. 58

Când ai avut ultima dată comuniune cu Dumnezeu în mijlocul naturii? Dacă este posibil, fă un efort şi ieşi în natură. S-ar putea să fii surprins de efectul pe care îl va avea asupra sufletului tău.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO