Studiul 9

Joi , 24 februarie 2011

7. Ce vrea să spună Pavel prin cuvintele „îmbrăcaţi în omul cel nou”? Care sunt caracteristicile omului nou? Efes. 4,23.24

Efeseni 4

23. şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre,
24. şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.

Oamenilor le place să încerce lucruri noi: o tunsoare nouă, o haină nouă, o înfăţişare nouă în urma unei operaţii estetice sau a transplantului de păr. Însă schimbările acestea aduc modificări interioare minore. În principiu, omul rămâne acelaşi.

Când vorbeşte despre omul nou, Pavel nu se referă la înfăţişare, ci la atitudine şi la felul de a gândi. El afirmă că omul nou este „făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care le dă adevărul” (vers. 24).

8. Descrie atitudinea şi comportamentul omului nou. Efes. 4,25-32

Efeseni 4

25. De aceea, lăsaţi-vă de minciună: „Fiecare dintre voi să spună aproapelui său adevărul”, pentru că suntem mădulare unii altora.
26. „Mâniaţi-vă, şi nu păcătuiţi.” Să n-apună soarele peste mânia voastră
27. şi să nu daţi prilej diavolului.
28. Cine fura să nu mai fure; ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit.
29. Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud.
30. Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.
31. Orice amărăciune, orice iuţeală, orice mânie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru.
32. Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.

Omul nou la care se referă Pavel aduce roade bogate: sinceritate, relaţii bune cu ceilalţi, cinste, hărnicie, vorbire curată, bunătate, spirit de iertare. De asemenea, să observăm că toate trăsăturile omului nou au legătură cu caracterul bun şi cu relaţiile interpersonale şi că acestea, la rândul lor, au legătură directă cu stima de sine. Comportamentele rele menţionate în Efeseni 4, precum minciuna, mânia şi amărăciunea, lasă în suflet simţământul unei valori personale scăzute. Dimpotrivă, împărtăşirea bunurilor personale cu alţii, bunătatea şi compasiunea sunt fapte care ne ridică stima de sine, întrucât ne pierdem din vedere pe noi înşine şi avem un sentiment de satisfacţie.

Comunitatea creştină are nevoie de oameni preocupaţi de zidirea altora şi nu de dărâmarea lor. Imaginea de sine se poate deteriora într-o secundă din cauza cuvintelor aspre de critică. „Fiecare familie, fiecare creştin are datoria de a bara calea oricărui limbaj imoral. Când ne aflăm în tovărăşia unora care îşi permit să folosească un vocabular necuviincios, este datoria noastră să schimbăm subiectul conversaţiei dacă este posibil. Cu ajutorul harului lui Dumnezeu, trebuie să rostim câteva cuvinte liniştite sau să deschidem un subiect care va îndrepta conversaţia într-o direcţie folositoare.” – Parabolele Domnului Hristos, pag. 337

De ce ne creşte stima de sine atunci când suntem de folos cuiva? Alcătuieşte o listă cu lucruri mici pe care le poţi face pentru vecinul tău, pentru colegul tău de serviciu sau pentru un membru al familiei. Ia-le pe rând şi fă-le; s-ar putea să fii surprins de cât de bine te vei simţi!

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO