1. În Vechiul Testament se vorbeşte adesea despre concubine (în trad. Cornilescu – ţiitoare): (Geneza 25,5.6; Judecători 8,30.31; 2 Samuel 5,13-16; 1 Regi 11,2.3. Ce putem afla despre ele?

Geneza 25

5. Avraam a dat lui Isaac toate averile sale.
6. Dar a dat daruri fiilor ţiitoarelor sale; şi, pe când era încă în viaţă, i-a îndepărtat de lângă fiul său, Isaac, înspre răsărit, în ţara răsăritului.

Judecatori 8

30. Ghedeon a avut şaptezeci de fii, ieşiţi din el, căci a avut mai multe neveste.
31. Ţiitoarea lui, care era la Sihem, i-a născut de asemenea un fiu, căruia i-au pus numele Abimelec.

2 Samuel 5

13. David şi-a mai luat ţiitoare şi neveste din Ierusalim, după ce a venit din Hebron, şi i s-au născut iarăşi fii şi fiice.
14. Iată numele celor ce i s-au născut la Ierusalim: Şamua, Şobab, Natan, Solomon,
15. Ibhar, Elişua, Nefeg, Iafia,
16. Elişama, Eliada şi Elifelet.

1 Regi 11

2. care făceau parte din neamurile despre care Domnul zisese copiilor lui Israel: „Să nu intraţi la ele, şi nici ele să nu intre la voi; căci v-ar întoarce negreşit inimile înspre dumnezeii lor.” De aceste neamuri s-a alipit Solomon, târât de iubire.
3. A avut de neveste şapte sute de crăiese împărăteşti şi trei sute de ţiitoare; şi nevestele i-au abătut inima.

Adesea, concubinele erau luate din rândul sclavelor sau slujnicelor din familie. Rolul lor explicit era acela de a naşte moştenitori şi, îndată ce năşteau un băiat, statutul lor social era similar statutului soţiilor obişnuite. Bărbatul era considerat soţul concubinei lui (Judecători 20,4), iar copiii apăreau în genealogii (Geneza 22,24) şi primeau o parte din moştenire (Geneza 25,5.6). Este interesant de observat că aceste concubine apar în principal în perioada patriarhală, iar în perioada monarhiei timpurii concubinele erau în casa regală.

Judecatori 20

4. Atunci levitul, bărbatul femeii care fusese ucisă, a luat cuvântul şi a zis: „Ajunsesem, împreună cu ţiitoarea mea, la Ghibeea lui Beniamin, ca să rămânem peste noapte acolo.

Geneza 22

24. Ţiitoarea lui, numită Reuma, a născut şi ea, pe Tebah, Gaham, Tahaş şi Maaca.

Geneza 25

5. Avraam a dat lui Isaac toate averile sale.
6. Dar a dat daruri fiilor ţiitoarelor sale; şi, pe când era încă în viaţă, i-a îndepărtat de lângă fiul său, Isaac, înspre răsărit, în ţara răsăritului.

2. Ce ştim despre Riţpa şi despre situaţia ei în acele vremuri? 2 Samuel 3,6-11

2 Samuel 3

6. În timpul războiului dintre casa lui Saul şi casa lui David, Abner a ţinut cu tărie la casa lui Saul.
7. Dar Saul avusese o ţiitoare, numită Riţpa, fata lui Aiia. Şi Iş-Boşet a zis lui Abner: „Pentru ce ai intrat la ţiitoarea tatălui meu?”
8. Abner s-a mâniat foarte rău de cuvintele lui Iş-Boşet şi a răspuns: „Oare cap de câine sunt eu şi ţin cu Iuda? Eu dau astăzi dovadă de bunăvoinţă faţă de casa tatălui tău, Saul, faţă de fraţii şi prietenii lui, nu te-am dat în mâinile lui David, şi astăzi îmi bagi vină pentru un păcat făcut cu femeia aceasta?
9. Dumnezeu să pedepsească cu toată asprimea pe Abner, dacă nu voi face cum a jurat Domnul lui David,
10. când i-a spus că împărăţia va fi luată de la casa lui Saul şi că scaunul de domnie al lui David va fi ridicat peste Israel şi peste Iuda, de la Dan până la Beer-Şeba.”
11. Iş-Boşet n-a îndrăznit să mai răspundă o vorbă lui Abner, pentru că se temea de el.

Riţpa, al cărei nume înseamnă „Cărbune aprins” (vezi Isaia 6,6, care foloseşte acelaşi cuvânt), face parte din casa regală a lui Işboşet („Om al ruşinii”), singurul fiu rămas în viaţă al lui Saul, care, cu ajutorul lui Abner, ajunge împărat al lui Israel şi se mută dincolo de Iordan, la Mahanaim (2 Samuel 2,8-10). Simplul fapt că autorul biblic a inclus informaţia cu privire la tatăl Riţpei („fiica lui Aiia”) sugerează că familia ei trebuie să fi fost importantă şi că nu era o sclavă. Este ironic faptul că numele fiului lui Saul apare într-o altă formă în genealogia lui Saul, ca Eşbaal, „Omul lui Baal” (1 Cronici 8,33). Forma folosită în 2 Samuel 2,8-10 pare a fi o insultă subtilă din partea autorului biblic: Omul lui Baal este o ruşine pentru casa lui Saul şi de aceea se numeşte „Om al ruşinii”.

Isaia 6

6. Dar unul din serafimi a zburat spre mine cu un cărbune aprins în mână, pe care-l luase cu cleştele de pe altar.

2 Samuel 2

8. Însă Abner, fiul lui Ner, căpetenia oştirii lui Saul, a luat pe Iş-Boşet, fiul lui Saul, şi l-a trecut la Mahanaim.
9. L-a pus împărat peste Galaad, peste fheşuriţi, peste Izreel, peste Efraim, peste Beniamin, peste tot Israelul.
10. Iş-Boşet, fiul lui Saul, era în vârstă de patruzeci de ani, când s-a făcut împărat al lui Israel, şi a domnit doi ani. Numai casa lui Iuda a rămas lipită de David.

1 Cronici 8

33. Ner a născut pe Chis; Chis a născut pe Saul; Saul a născut pe Ionatan, pe Malchi-Şua, pe Abinadab şi pe Eşbaal.

Situaţia în care se află Riţpa este departe de a fi ideală. Ea aparţine casei lui Saul şi, chiar dacă generalul capabil Abner îl susţine pe Işboşet, urmaşul cel slab al lui Saul, Riţpa nu este în siguranţă în calitate de concubină a lui Saul. Soarta ei pare a fi în totalitate în afara controlului ei, fiind condusă de circumstanţe aflate dincolo de sfera ei de autoritate.

Isus ne spune că, dacă un om pofteşte o femeie, deja a săvârşit adulter cu ea în inima lui (Matei 5,28). Totuşi, mulţi bărbaţi ai lui Dumnezeu au avut concubine în Vechiul Testament. Cum împăcăm faptul acesta cu cele spuse de Isus? (În timp ce te gândeşti la un răspuns, adu-ţi aminte dacă în Biblie este menţionată o practică, nu înseamnă că Dumnezeu o aprobă sau că este modalitatea cea mai bună de a trăi.)

Matei 5

28. Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO