Ionatan: născut să fi e mare

Pentru studiul din această săptămână, citeşte: 1 Samuel 14,6-13.24-46; 18; 19; 31,1-7; 2 Samuel 1,5-12; 2 Regi 6,8-17.

Sabat după-amiază

Text de memorizat: „Ionatan a zis tânărului care-i purta armele: ‘Vino, şi să pătrundem până la straja acestor netăiaţi împrejur. Poate că Domnul va lucra pentru noi, căci nimic nu împiedică pe Domnul să dea izbăvire printr-un mic număr, ca şi printr-un mare număr.” (1 Samuel 14,6)

Din toate punctele de vedere, Ionatan ar fi putut să fie un tânăr răsfăţat, lacom şi egoist şi să creadă că, fiind un copil privilegiat, i se cuvine totul. Şi de ce nu? El era fiul cel mare al primului împărat al lui Israel, era prinţul moştenitor. Se bucura de popularitate şi era iubit de popor. Era un vorbitor excelent, un bun soldat şi un bun conducător militar. Din punct de vedere al standardelor lumii, avea totul. El era născut pentru măreţie.

Totuşi, Cerul foloseşte o măsură diferită pentru a defini măreţia, iar Ionatan, într-un mod destul de interesant, a fost unul dintre puţinii care au fost dispuşi să întoarcă spatele felului în care înţelege lumea măreţia şi să caute un alt fel de „măreţie” – măreţia apreciată de Dumnezeu.

În viaţa lui Ionatan învăţăm să ne evaluăm viaţa prin ochii Cerului. Ce face ca o viaţă să fie măreaţă? Ce îl face pe un om să fie mare? Care sunt lucrurile importante în lumea aceasta şi care nu sunt importante?

Istoria lui Ionatan ne ajută să răspundem la întrebările acestea. De asemenea, ea ne spune că, dacă alegem, şi noi putem să fim mari în ochii lui Dumnezeu, indiferent unde ne-am născut, cine sunt părinţii noştri şi cât de multă bogăţie şi talent avem.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO