Eşti printre cei care cântă când sunt fericiţi? Biblia descrie adesea oameni care izbucnesc în cântec în momentele-cheie din viaţa lor. Maria şi femeile din Israel au cântat pe malul Mării Roşii, după ce au fost martorele intervenţiei pline de măreţie prin care Dumnezeu Şi-a salvat poporul (Exod 15,20.21). Într-un limbaj poetic minunat, Debora şi Barac au preamărit puterea lui Dumnezeu asupra împăraţilor şi armatelor (Judecători 5,1-31). Când a vizitat-o pe Elisabeta, Maria a izbucnit într-un cântec de laudă despre Dumnezeu şi planul Său incredibil de mântuire (Luca 1,46-55). Toate aceste cântece au un numitor comun, chiar dacă apar în contexte istorice şi în situaţii diferite: ele descriu ce se întâmplă când Dumnezeu intervine în istoria omului şi răspunde la rugăciunile copiilor Săi.

Exod 15

20. Maria, prorocita, sora lui Aaron, a luat in mana un timpan, si toate femeile au venit dupa ea, cu timpane si jucand.
21. Maria raspundea copiilor lui Israel: „Cantati Domnului, caci Si-a aratat slava: a napustit in mare pe cal si pe calaret.”

Judecatori 5

1. In ziua aceea, Debora a cantat aceasta cantare cu Barac, fiul lui Abinoam:
2. „Niste capetenii s-au pus in fruntea poporului in Israel, si poporul s-a aratat gata de lupta: Binecuvantati pe Domnul!
3. Ascultati, imparati! Luati aminte, domnitori! Voi canta, da, voi canta Domnului, voi canta din lauta Domnului Dumnezeului lui Israel.
4. Doamne, cand ai iesit din Seir, cand ai plecat din campiile Edomului, pamantul s-a cutremurat, cerurile au picurat, si norii au turnat ape cu galeata;
5. muntii s-au clatinat inaintea Domnului, Sinaiul acela s-a clatinat inaintea Domnului Dumnezeului lui Israel.”
6. „Pe vremea lui Samgar, fiul lui Anat, pe vremea Iaelei drumurile erau parasite, si calatorii apucau pe cai strambe.
7. Capeteniile erau fara putere in Israel, fara putere, pana cand m-am sculat eu, Debora, pana cand m-am ridicat eu, ca o mama in Israel.
8. El isi alesese noi dumnezei: atunci razboiul era la porti; dar nu vedeai nici scut, nici sulita la patruzeci de mii in Israel.
9. Inima mea se indreapta spre capeteniile lui Israel, spre aceia din popor care s-au aratat gata sa lupte. Binecuvantati pe Domnul!
10. Voi, care calariti pe magarite albe, voi, care sedeti pe covoare, si voi, care umblati pe drum – cantati!
11. Arcasii, din mijlocul adapatoarelor, sa laude cu glasul lor binefacerile Domnului, binefacerile carmuirii Sale in Israel. Atunci poporul Domnului s-a coborat la porti:
12. Trezeste-te, trezeste-te, Debora! Trezeste-te, trezeste-te si zi o cantare! Scoala-te, Barac, si adu-ti robii de razboi, fiul lui Abinoam!
13. Atunci o ramasita din popor a biruit pe cei puternici, Domnul mi-a dat biruinta asupra celor viteji.
14. Din Efraim au venit locuitorii lui Amalec. Dupa tine a mers Beniamin in ostirea ta. Din Machir au venit capeteniile, si din Zabulon carmuitorii.
15. Mai marii lui Isahar au fost cu Debora, si Isahar a venit dupa Barac, a fost trimis pe urma lui in vale. La paraiele lui Ruben au fost mari hotarari!
16. Pentru ce ai ramas in mijlocul staulelor sa asculti behaitul turmelor? La paraiele lui Ruben mari au fost sfaturile!
17. Galaadul de dincolo de Iordan nu si-a parasit locuinta. Pentru ce a stat Dan pe corabii? Aser a stat pe malul marii si s-a odihnit in limanurile lui.
18. Zabulon este un popor care a infruntat moartea, si Neftali la fel, pe inaltimile din campie.
19. Imparatii au venit, s-au luptat; atunci au luptat imparatii Canaanului la Tanaac, la apele Meghido; n-au luat nicio prada, nici argint.
20. Din ceruri se luptau, de pe cararile lor, stelele se luptau impotriva lui Sisera,
21. Paraul Chison i-a luat, paraul din vremurile stravechi, paraul Chison! Suflete, calca-n picioare pe viteji!
22. Atunci copitele cailor au rasunat de goana, de goana nabadaioasa a razboinicilor lor.
23. Blestemati pe Meroza, a zis Ingerul Domnului, blestemati, blestemati pe locuitorii lui; caci n-au venit in ajutorul Domnului, in ajutorul Domnului, printre oamenii viteji.
24. Binecuvantata sa fie intre femei Iael, nevasta lui Heber, chenitul! Binecuvantata sa fie ea intre femeile care locuiesc in corturi!
25. El a cerut apa, si ea i-a dat lapte; in pahar imparatesc i-a adus unt.
26. Cu o mana a luat tarusul, si cu dreapta ciocanul lucratorilor, a lovit pe Sisera, i-a despicat capul, I-a sfaramat si strapuns tampla.
27. El s-a ghemuit: a cazut si s-a culcat la picioarele ei; s-a ghemuit si a cazut la picioarele ei; acolo unde s-a ghemuit, acolo a cazut fara viata.
28. Pe fereastra, prin zabrele, se uita mama lui Sisera si striga: „Pentru ce zaboveste carul lui sa vina? Pentru ce vin carele lui asa de incet?”
29. Cele mai intelepte dintre femeile ei ii raspund si ea isi raspunde singura:
30. „Negresit, au gasit prada! Si-o impart: o fata, doua fete de fiecare om; prada de haine vopsite pentru Sisera; prada de haine vopsite, cusute la gherghef, doua haine vopsite si cusute la gherghef, de pus pe grumazul biruitorului!”
31. Asa sa piara toti vrajmasii Tai, Doamne! Dar cei ce-L iubesc sunt ca soarele, cand se arata in puterea lui.” Tara a avut odihna patruzeci de ani.

Luca 1

46. Si Maria a zis: „Sufletul meu mareste pe Domnul
47. si mi se bucura duhul in Dumnezeu, Mantuitorul meu,
48. pentru ca a privit spre starea smerita a roabei Sale. Caci iata ca de acum incolo, toate neamurile imi vor zice fericita,
49. pentru ca Cel Atotputernic a facut lucruri mari pentru mine. Numele Lui este sfant,
50. si indurarea Lui se intinde din neam in neam peste cei ce se tem de El.
51. El a aratat putere cu bratul Lui; a risipit gandurile pe care le aveau cei mandri in inima lor.
52. A rasturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, si a inaltat pe cei smeriti.
53. Pe cei flamanzi i-a saturat de bunatati, si pe cei bogati i-a scos afara cu mainile goale.
54. A venit in ajutorul robului sau Israel, caci Si-a adus aminte de indurarea Sa –
55. cum fagaduise parintilor nostri – fata de Avraam si samanta lui in veac.”

7. Care este tema principală în cântarea Anei? 1 Samuel 2,1-11

1 Samuel 2

1. Ana s-a rugat si a zis: „Mi se bucura inima in Domnul, puterea mea a fost inaltata de Domnul; mi s-a deschis larg gura impotriva vrajmasilor mei, caci ma bucur de ajutorul Tau.
2. Nimeni nu este sfant ca Domnul; nu este alt Dumnezeu decat Tine; nu este stanca asa ca Dumnezeul nostru.
3. Nu mai vorbiti cu atata ingamfare, sa nu va mai iasa din gura cuvinte de mandrie; caci Domnul este un Dumnezeu care stie totul, si toate faptele sunt cantarite de El.
4. Arcul celor puternici s-a sfaramat, si cei slabi sunt incinsi cu putere.
5. Cei ce erau satui se inchiriaza pentru paine, si cei ce erau flamanzi se odihnesc; chiar cea stearpa naste de sapte ori, si cea care avea multi copii sta lancezita.
6. Domnul omoara si invie, El coboara in Locuinta mortilor si El scoate de acolo.
7. Domnul saraceste si El imbogateste, El smereste si El inalta,
8. El ridica din pulbere pe cel sarac, ridica din gunoi pe cel lipsit. Ca sa-i puna sa sada alaturi cu cei mari. Si le da de mostenire un scaun de domnie imbracat cu slava; caci ai Domnului sunt stalpii pamantului si pe ei a asezat El lumea.
9. El va pazi pasii preaiubitilor Lui, dar cei rai vor fi nimiciti in intuneric; caci omul nu va birui prin putere.
10. Vrajmasii Domnului vor tremura, din inaltimea cerului El Isi va arunca tunetul asupra lor; Domnul va judeca marginile pamantului. El va da Imparatului Sau putere si El va inalta taria Unsului Lui.”
11. Elcana s-a dus acasa la Rama, si copilul a ramas in slujba Domnului, inaintea preotului Eli.

Ana ştie acum, fără nicio umbră de îndoială, că Dumnezeu poate să conducă istoria, precum şi experienţa ei personală. Ea îşi vede viaţa într-o perspectivă cu totul nouă. Lucrurile pentru care luptă alţii, considerând că le aduc siguranţă sunt, în realitate, fragile şi pot să dispară mâine. În cântecul ei, Ana face un contrast surprinzător pentru a sublinia faptul că situaţiile vieţii nu sunt întotdeauna aşa cum par. „Arcul celor puternici s-a sfărâmat, şi cei slabi sunt încinşi cu putere” (1 Samuel 2,4). Adesea, lucrurile pe care le considerăm de valoare nu sunt aşa de durabile cum par.

Ana a descoperit că adevărata siguranţă nu depinde de împrejurări, ci de cunoaşterea Dumnezeului nostru, care nu Se schimbă. El este Acela care ne spune că fiecare dintre noi este preţios. El este Acela care ne dă valoare.

Unii au dificultăţi cu versetul 6 din cântecul Anei. Cum înţelegem declaraţia aceasta? Este Dumnezeu arbitrar în bunătatea sau în pedepsele Sale? Pentru a înţelege versetele acestea, trebuie să ne aducem aminte de premisa fundamentală a Vechiului Testament cu privire la viaţă. Aceasta este foarte diferită de concepţia modernă despre lume: Dumnezeu este Creatorul vieţii şi, în calitate de Creator, El are dreptul să facă tot ce vrea cu creaţiunea Sa. Cu alte cuvinte, tot ce este pe planeta aceasta se află sub controlul Său. În concepţia biblică despre lume, chiar şi lucrurile negative sunt supuse controlului lui Dumnezeu. Autorii biblici descriu adesea perspectiva aceasta într-o modalitate care ar putea să sugereze că Dumnezeu Se implică activ în plănuirea lucrurilor rele care li se întâmplă oamenilor, deşi este vorba despre ce îngăduie Dumnezeu să se întâmple.

Despre ce poţi să cânţi tu? Scrie o listă de lucruri pentru care ai dori să-L lauzi pe Dumnezeu. Cu cât Îl lauzi mai mult pe Dumnezeu, cu atât vei fi mai recunoscător pentru ce a făcut El. Acesta este motivul pentru care lauda este aşa de importantă.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO