Cadrul povestirii conferă un element de realitate relatării şi atmosferei în care se desfăşoară acţiunea. De exemplu: De ce, în Rut 4,1.2, Boaz îşi rezolvă problemele legale la poarta cetăţii, şi nu acasă ori la primarul cetăţii Betleem? Evident, poarta – fiind locul public principal în vremurile străvechi – constituie un detaliu important pentru înţelegerea elementelor de ordin legal. De asemenea, cadrul povestirii ne oferă o idee despre vremea în care se desfăşoară acţiunea. Dacă auzim povestindu-se ceva ce s-a întâmplat într-o maşină sau într-un aeroport, ştim, fără să ne gândim prea mult, că întâmplarea nu s-a petrecut în timpul lui David sau al lui Martin Luther.

Rut 4

1 Boaz s’a suit la poarta cetăţii, şi s’a oprit acolo. Şi iată că cel ce avea drept de răscumpărare, şi despre care vorbise Boaz, trecea. Boaz i -a zis: ,,Hei, cutare, apropie-te, stai aici.„ Şi el s’a apropiat, şi s’a oprit.
2 Boaz a luat atunci zece oameni dintre bătrînii cetăţii, şi a zis: ,,Şedeţi aici.„ Şi ei au şezut jos.

3. Compară cadrul următoarelor două „povestiri”: 1 Samuel 24,1-6 şi Geneza 39,6-12. Cum contribuie cadrul la înţelegerea evenimentelor?

1 Samuel 24

1 Cînd s’a întors Saul de la urmărirea Filistenilor, au venit şi i-au spus: ,,Iată că David este în pustia En-Ghedi.„
2 Saul a luat trei mii de oameni aleşi din tot Israelul, şi s’a dus să caute pe David şi pe oamenii lui pînă pe stîncile ţapilor sălbatici.
3 A ajuns la nişte stîne de oi, cari erau lîngă drum; şi acolo era o peşteră, în care a intrat să doarmă. David şi oamenii lui erau… în fundul peşterii.
4 Oamenii lui David i-au zis: ,,Iată ziua în care Domnul îţi zice: ,Dau pe vrăjmaşul tău în mînile tale; fă -i ce-ţi va plăcea.„ David s’a sculat, şi a tăiat încet colţul hainei lui Saul.
5 După aceea, inima îi bătea, pentrucă tăiase colţul hainei lui Saul.
6 Şi a zis oamenilor săi: ,,Să mă ferească Domnul să fac împotriva domnului meu, care este unsul Domnului, o aşa faptă ca să pun mîna pe el! Căci el este unsul Domnului.„

Geneza 39

6 Egipteanul a lăsat pe mînile lui Iosif tot ce avea, şi n’avea altă grijă decît să mănînce şi să bea. Dar Iosif era frumos la statură, şi plăcut la chip.
7 După cîtăva vreme, s’a întîmplat că nevasta stăpînului său a pus ochii pe Iosif, şi a zis: ,,Culcă-te cu mine!„
8 El n’a voit, şi a zis nevestei stăpînului său: ,,Vezi că stăpînul meu nu-mi cere socoteala de nimic din casă, şi mi -a dat pe mînă tot ce are.
9 El nu este mai mare decît mine în casa aceasta, şi nu mi -a oprit nimic, afară de tine, pentrucă eşti nevasta lui. Cum aş putea să fac eu un rău atît de mare şi să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?„
10 Măcar că ea vorbea în toate zilele lui Iosif, el n’a voit să se culce şi să se împreune cu ea.
11 Într’o zi, cînd intrase în casă, ca să-şi facă lucrul, şi cînd nu era acolo nici unul din oamenii casei,
12 ea l -a apucat de haină, zicînd: ,,Culcă-te cu mine!„ El i -a lăsat haina în mînă, şi a fugit afară din casă.

Cadrul ne ajută să înţelegem mai bine evenimentul relatat. David şi oamenii lui îl găsesc singur pe Saul, care este lipsit de apărare şi foarte vulnerabil. Cadrul scoate în evidenţă frumuseţea caracterului lui David. El nu profită de avantajul acestei ocazii ideale de a scăpa de Saul, fapt care demonstrează respectul lui David pentru conducătorul uns de Dumnezeu.

Cadrul istoriei lui Iosif constituie, de asemenea, o ocazie favorabilă. Iosif este frumos şi are o poziţie de autoritate. Soţia stăpânului său este îndrăgostită de el, iar cei doi sunt singuri în casă. Asemenea lui David, Iosif dă dovadă de un caracter nobil, prin faptul că nu se foloseşte de ocazia aceasta.

Totuşi, cadrul nu este singurul element important. Trebuie să înţe legem punctul de vedere al naratorului. Noi vedem evenimentul prin ochii lui. El ne oferă unele informaţii importante, dar uneori ne ascunde alte informaţii. Acest lucru este valabil îndeosebi cu privire la povestirile nereligioase. Deşi există şi puncte de vedere ale autorilor exprimate clar în rapoartele biblice, relatările din Biblie trebuie citite cu prezumţia că afirmaţiile care se fac sunt inspirate de Duhul Sfânt şi că adevărul descoperit în ele este adevărul lui Dumnezeu.

Gândeşte-te la David, la Iosif şi la situaţiile deosebite în care s-au aflat. Cât de uşor ar fi putut să justifice o acţiune greşită! Faptul că ei nu au făcut altfel ne spune mult despre caracterul lor. Tu cât de des îţi justifici acţiunile greşite?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO