Blândeţea se va manifesta în felul în care ne raportăm la ceilalţi. Cu alte cuvinte, blândeţea este o caracteristică activă, ceva ce se descoperă în cuvintele, în atitudinile şi în acţiunile noastre. Poate tu crezi că eşti blând şi smerit, dar aceasta nu înseamnă neapărat că şi eşti astfel, în realitate. Să ai blândeţe înseamnă să o manifeşti.

8. Cum ne arată textele următoare în ce fel ar trebui să se manifeste blândeţea în viaţa noastră? De ce blândeţea este atât de importantă în aceste situaţii?

Mat. 5

39 Dar Eu vă spun: să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt.

Mat. 18

21 Atunci Petru s-a apropiat de El şi I-a zis: „Doamne, de câte ori să iert pe fratele meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?”
22 Isus i-a zis: „Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte.

Gal. 6

1 Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greşeală, voi, care sunteţi duhovniceşti, să-l ridicaţi cu duhul blândeţii. Şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu.

2 Tim. 2

24 Şi robul Domnului nu trebuie să se certe; ci să fie blând cu toţi, în stare să înveţe pe toţi, plin de îngăduinţă răbdătoare,
25 să îndrepte cu blândeţe pe potrivnici, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăinţa, ca să ajungă la cunoştinţa adevărului;

Tit 3

2 să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie gata de ceartă, ci cumpătaţi, plini de blândeţe faţă de toţi oamenii.

Fil. 2

2 faceţi-mi bucuria deplină şi aveţi o simţire, o dragoste, un suflet şi un gând.
3 Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci, în smerenie, fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi.

Aşa cum am văzut, blândeţea este în mod greşit asociată cu slăbiciunea. Dar cele două nu au nimic de-a face una cu cealaltă. Reciteşte versetele pe care le-am studiat astăzi. Nu este evident că este nevoie de putere, de tărie morală şi spirituală, ca să manifeşti blândeţe în majoritatea acestor situaţii?

Desigur, dacă blândeţea este roada Duhului, ea este ceva ce vine de la Dumnezeu, şi nu din noi înşine. Cu toate acestea, avem nevoie de o predare zilnică a vieţii noastre în mâna Domnului, de dispoziţia zilnică de a asculta în credinţă, pentru ca blândeţea să poată fi manifestată în viaţa noastră.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO

3 comentarii

  • 24 februarie 2010 10:13

    „Voi canta bunatatea si dreptatea;Tie Doamne,iti voi canta.Ma voi purta cu intelepciune pe o cale neprihanita.Voi umbla cu inima fara prihana,in mijlocul casei mele.Nu voi pune nimic rau inaintea ochilor mei;Voi binecuvanta numele Tau cat voi trai.”

  • 24 februarie 2010 10:34

    Avem in Moise, cel mai bland om de pe pamant, un exemplu ;
    -sa ne odihnim in locul in care ne-a asezat Dumnezeu, achitandu-ne cu credinciosie indatoririle, fara sa cautam aprobarea si aprecierea celorlalti. Si daca si peste noi vine, amocul, sa alergam sub ocrotirea Celui Prea Inalt, unde gasim adapost.

  • 25 februarie 2010 16:39

    Numai Duhul Sfant al lui Dumnezeu ne face sa fim blanzi.
    Cei ce sunt ai lui Hristos Isus şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei.
    Dacă trăim prin Duhul, să şi umblăm prin Duhul.
    Binecuvântat să fie Dumnezeu, care nu mi-a lepădat rugăciunea şi nu mi-a îndepărtat bunătatea Lui!

Părerea mea