Păcatul sfidării poruncii
7. Citeşte Numeri 15,30.31. Despre ce este vorba aici şi ce lecţii putem extrage pentru noi? De ce pare această pedeapsă atât de aspră? Unde este harul?
Expresia din limba ebraică este „a păcătui cu mâna ridicată”, sugerând un gest de aroganţă şi răzvrătire. La Cades, israeliţii au păcătuit „ridicând mâna” împotriva Domnului. Dar Dumnezeu nu i-a pedepsit cu moartea, ci i-a alungat în pustie. Ideea este că Domnul ia foarte în serios păcatul. Adeseori, în astfel de cazuri, cei care spun după aceea că le pare rău, nu regretă decât faptul că au fost prinşi, nu faptul că au păcătuit. Ce poate să facă Domnul atunci când omul îşi împietreşte inima în acest fel? Păcătosul trebuie mai întâi să regrete păcatul şi numai după aceea poate fi iertat.
8. De ce a cerut Domnul ca toată adunarea să participe la această condamnare la moarte? Numeri 15,32-36
Probabil că israeliţilor nu le-a fost uşor să omoare cu pietre pe unul de-al lor. Este clar că Dumnezeu dorea să le arate gravitatea păcatului. „Plata păcatului este moartea” (Rom. 6,23). De asemenea, El dorea să le arate că ei formează un colectiv şi că fapta unuia dintre ei îi afectează şi pe ceilalţi. Păcatul unuia avea un efect asupra bunăstării celorlalţi. Aşa s-a întâmplat atunci când, din cauza câtorva oameni nemulţumiţi, toată adunarea a trebuit să sufere şi să pribegească prin pustie.
Fiind creştini, trebuie să fim conştienţi că faptele noastre, bune sau rele, îi afectează şi pe cei din jur, la fel cum ne afectează şi pe noi.
În sistemul teocratic din vechiul Israel, pedeapsa cu moartea venea imediat. Dar să nu ne amăgim singuri! Chiar dacă nu suntem pedepsiţi imediat cu moartea pentru sfidarea poruncii clare a lui Dumnezeu, nu înseamnă că nu vom culege într-o zi roadele faptelor noastre!
Eşti pregătit şi dispus să te pocăieşti, să-ţi mărturiseşti păcatele şi să le recunoşti? Ţi se întâmplă des să îţi justifici păcatele? De ce este acest lucru periculos pentru viaţa spirituală?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO