„Să nu-l primiţi în casă”? (2 Ioan 10,11)
7. Biblia pune mare preţ pe ospitalitate (Evr. 13,2; 1 Petru 4,9). Isus Se amesteca printre vameşi, farisei şi alte persoane care nu aveau o teologie sau un stil de viaţă corect. Cum împăcăm exemplul Său cu ceea ce ne spune Ioan în versetele 10 şi 11? Vezi şi Mat. 10,14.15; 18,15-17.
Evrei 13
2 Să nu daţi uitării primirea de oaspeţi, căci unii, prin ea, au găzduit fără să ştie pe îngeri.
1 Petru 4
9 Fiţi primitori de oaspeţi între voi, fără cârtire.
2 Ioan
10 Dacă vine cineva la voi, şi nu vă aduce învăţătura aceasta, să nu-l primiţi în casă şi să nu-i ziceţi: „Bun venit!”
11 Căci cine-i zice: „Bun venit!”, se face părtaş faptelor lui rele.
Matei 10
14 Dacă nu vă va primi cineva, nici nu va asculta cuvintele voastre, să ieşiţi din casa sau din cetatea aceea şi să scuturaţi praful de pe picioarele voastre.”
15 Adevărat vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei şi Gomorei, decât pentru cetatea aceea.
Matei 18
15 Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai câştigat pe fratele tău.
16 Dar, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inşi, pentru ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori.
17 Dacă nu vrea să asculte de ei, spune-l bisericii; şi, dacă nu vrea să asculte nici de biserică, să fie pentru tine ca un păgân şi ca un vameş.
Ospitalitatea creştină este o virtute, însă are şi limite. Dacă ospitalitatea duce direct sau indirect la susţinerea învăţăturilor false, atunci trebuie să renunţăm la ea. În secolul I d.Hr., învăţătorii călătoreau din loc în loc, predicând şi găzduind în casele membrilor bisericii.
Dacă un astfel de învăţător propovăduia învăţături greşite, membrii trebuiau să înţeleagă că prin ospitalitatea lor îl încurajau şi chiar susţineau lucrarea lui. Mai mult chiar, membrii bisericii care oscilau între învăţătura apostolică şi ideile greşite, puteau fi puşi în încurcătură sau puteau chiar să ajungă la o concluzie greşită, dacă vedeau că un membru important al bisericii îi permite unui amăgitor să găzduiască la el.
Ioan nu ne sugerează să îi urâm pe aceşti oameni sau să ne ferim de orice contact cu ei, ci să fim conştienţi de faptul că purtarea noastră poate fi interpretată ca o încurajare a ideilor contrare adevărului. Dacă avem de a face cu o astfel de situaţie, să fim atenţi.
Unii înţeleg că, în versetele 10 şi 11, Ioan nu se ocupă în primul rând de atitudinea pe care trebuie să o aibă credinciosul, ci de atitudinea bisericii întregi şi că, în versetul 10, cuvântul „casă” nu desemnează o locuinţă particulară, ci un loc în care se adună biserica pentru închinare. Biserica nu trebuie să-i încurajeze pe învăţătorii care predică erezii.
2 Ioan
10 Dacă vine cineva la voi, şi nu vă aduce învăţătura aceasta, să nu-l primiţi în casă şi să nu-i ziceţi: „Bun venit!”
11 Căci cine-i zice: „Bun venit!”, se face părtaş faptelor lui rele.
Altfel spus, primirea unui învăţător mincinos poate fi percepută ca o încurajare a ideilor pe care le susţine. În vremea noastră, am pierdut din vedere cât de problematice pot fi ereziile. Unii consideră că suntem criticoşi sau aroganţi numai pentru faptul că vorbim despre „erezie”, deşi Scriptura abordează frecvent această temă. Ioan ne aminteşte că există o diferenţă fundamentală între adevăr şi rătăcire.
Gândeşte-te ce influenţă au faptele tale asupra celorlalţi. Gândeşte-te cât de uşor poţi să-i influenţezi pe ceilalţi în bine sau în rău. Cum Îl reprezinţi tu pe Domnul Hristos? Ce schimbări poţi face în viaţa ta?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
