Un timp sfânt

Cuvântul sfânt se găseşte în Biblie în contexte diferite. Uneori se spune că oamenii sunt sfinţi; la fel sunt unele obiecte sau perioade de timp. Semnificaţia de bază a acestui cuvânt este următoarea: „pus deoparte pentru un anumit scop”. Preoţii erau sfinţi pentru că fuseseră puşi deoparte pentru slujba din sanctuar. Ei foloseau vase şi unelte sfinte; acestea erau la fel cu cele folosite în mod obişnuit, însă aveau un scop specific. Tot la fel, zilele sfinte sunt desemnate de Dumnezeu pentru un scop specific. Odată puse deoparte ca fiind sfinte, ele nu mai pot fi folosite în scopuri obişnuite, întrucât au fost destinate unui scop mai înalt. Activităţile din aceste zile sfinte trebuie să corespundă cu scopul intenţionat de Dumnezeu.

3. Trebuie să „ne aducem aminte” să păzim Sabatul ca fiind sfânt. Cine sfinţeşte Sabatul: noi sau Dumnezeu? Are vreo importanţă acest lucru? Gen. 2,3; Is. 58,13

Geneza, 2
3 Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise şi o făcuse.

Isaia, 58
13 Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ţi faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă; dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfinţeşti pe Domnul, slăvindu-L, şi dacă-l vei cinsti, neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale şi nededându-te la flecării,

„Sabatul este o mărturie puternică despre suveranitatea lui Dumnezeu. Numai El poate crea şi numai El poate sfinţi. Din acest motiv contestă adventiştii atât de categoric schimbarea zilei de odihnă şi de închinare pentru creştini de la sâmbătă la duminică. Fără o poruncă divină clară, această schimbare nu este altceva decât un afront la adresa lui Dumnezeu.” – Richard Rice, The Reign of God [Domnia lui Dumnezeu], (Berrien Springs, Mich.: Andrews University Press, 1997), pag. 403

4. Ce influenţă are Sabatul zilei a şaptea asupra celor care aleg să păzească porunca de a-l sfinţi aşa cum a intenţionat Dumnezeu? Exod 31,12.13

Exodul, 31
12 Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:
13 „Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: ,Să nu care cumva să nu ţineţi sabatele Mele, căci acesta va fi între Mine şi voi, şi urmaşii voştri, un semn după care se va cunoaşte că Eu sunt Domnul, care vă sfinţesc.

Păzirea Sabatului presupune îmbinarea aspectelor exterioare cu cele interioare. Dacă reducem păzirea Sabatului la un anumit comportament exterior şi la respectarea unei liste de reguli, înseamnă că nu am înţeles semnificaţia lui reală. În acelaşi timp însă, ceilalţi pot să observe dacă păzim Sabatul sau nu. Ei sesizează imediat dacă suntem altfel decât ei. Sabatul este un semn al loialităţii noastre faţă de Creatorul şi Răscumpărătorul nostru.

Dumnezeu vrea ca poporul Său să fie „sfânt”; altfel spus, El are nevoie de oameni care s-au separat în mod conştient de lucrurile din lumea aceasta. Cum te poate ajuta în mod concret păzirea Sabatului să fii „despărţit” de lume? În timpul săptămânii, când te confrunţi cu ispite, cum te poate ajuta în mod concret apropierea Sabatului să-ţi aminteşti că noi trebuie să fim un popor sfânt, un popor separat de lucrurile necurate ale lumii?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO