Taina întrupării
Când i s-a spus că va da naştere unui copil cu totul deosebit, Maria a răspuns plină de mirare: „’Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu ştiu de bărbat?’ Îngerul i-a răspuns: ’Duhul Sfânt Se va coborî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri’” (Luca 1,34.35). Copilul acesta a venit în lumea noastră prin puterea creatoare a Duhului Sfânt (Mat. 1,18). Verbul a umbri ne aminteşte de Exod 40,35, unde se găseşte o descriere a slavei Domnului care a coborât învăluit într-un nor, ca să locuiască printre oameni, în tabernacol. Domnul urma să coboare, ca să fie conceput într-un mod tainic în pântecele unei femei.
Venirea lui Isus printre oameni ne vorbeşte tocmai despre unirea divinului cu umanul. Deşi cele două naturi rămân distincte, ceea ce s-a întâmplat nu a fost doar o simplă locuire a divinului în uman, ci o întrupare reală. Aceasta înseamnă că Hristos este Dumnezeu adevărat şi om adevărat. Biblia nu ne spune ce s-a întâmplat în momentul în care cele două naturi s-au unit în pântecele Mariei. La întrupare, Dumnezeu a devenit om, iar plinătatea lui Dumnezeu a locuit în trup omenesc. Exact acest lucru ni-l spune Pavel.
1. Ce ne spune Coloseni 2,9 despre cine era Isus?
Versetul subliniază că Isus era pe deplin Dumnezeu. Dacă una sau mai multe dintre atributele divine ar fi fost pierdute la întrupare, nu ar mai fi fost o întrupare a lui Dumnezeu. Pavel afirmă că, înainte de întrupare, Hristos avea „chipul lui Dumnezeu” (Fil. 2,6; în trad NIV: „era Dumnezeu prin natura Sa”), era egal cu Dumnezeu, dar că, la întrupare, El „a luat chip de rob, făcându-se asemenea oamenilor” (vers. 7; trad. NIV: „a luat natura unui rob”).
Deşi era pe deplin Dumnezeu, Isus a aşezat tot ce avea sub autoritatea Tatălui, însă prin acest act nu a renunţat la vreunul dintre atributele Lui divine. La întrupare, a existat o ascundere a divinului în Isus, însă divinitatea a fost totdeauna şi pe deplin prezentă. Pentru a îndeplini ispăşirea, era absolut necesară venirea lui Dumnezeu în trup omenesc, deoarece numai Dumnezeu putea să ne mântuiască.
2. Citeşte Matei 1,18-25. Câte minuni au avut loc aici, minuni care nu pot fi explicate decât prin intervenţia supranaturală a lui Dumnezeu?
Ce ne spune acest lucru despre limitele noastre şi despre faptul că nu putem înţelege prin puterea noastră adevărurile importante? Dacă nu putem înţelege un lucru, de ce trebuie să îl respingem, considerându-l a fi un neadevăr?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
