Misionar în Samaria
Atunci când Filip apare din nou în raportul biblic, îl găsim în Samaria, regiunea din nordul Iudeei. Domnul Isus prezisese că urmaşii Lui aveau să fie misionari nu numai în Ierusalim, ci şi „în toată Iudeea, în Samaria şi până la marginile pământului” (Fapte 1,8). Acum, Filip este parte a împlinirii acestei profeţii, dar poate că nu chiar în felul în care îşi imaginaseră el şi ceilalţi credincioşi. Conducătorii bisericii nu l-au trimis pe Filip în Samaria ca misionar. El nu făcea parte din planul Misiunii Globale a bisericii primare de a atinge zone „albe”.
3. Ce evenimente l-au determinat pe Filip să fugă în Samaria? Ce au făcut credincioşii risipiţi atunci când au fugit? Fapte 8,1-5
__________________________________________________________________________________
După omorârea cu pietre a lui Ştefan, persecutarea bisericii creştine de către Pavel a devenit tot mai înverşunată şi toţi credincioşii, cu excepţia celor doisprezece apostoli, s-au împrăştiat. Acesta este primul exemplu pe care îl descoperim în istorie de biserică „subterană” (clandestină). De atunci, am văzut de multe ori cum urmaşii credincioşi ai lui Dumnezeu au fost nevoiţi să se ascundă pentru credinţa lor. Chiar şi astăzi, în multe părţi ale lumii, credincioşii adventişti sunt obligaţi să se închine în ascuns.
4. Împrăştiindu-se, aceşti credincioşi „mergeau din loc în loc şi propovăduiau Cuvântul” (Fapte 8,4). Persecuţia a făcut ca Vestea cea Bună să se răspândească şi mai mult. Ce alte exemple de felul acesta îţi vin în minte?
Acesta a fost un timp teribil pentru primii creştini – obligaţi să plece de la casele lor, risipiţi prin locuri străine, trăind cu frica unor alte atacuri şi persecuţii. Filip era tatăl a patru fete şi, fără îndoială, a trecut printr-un timp de grea încercare pentru familia lui (Fapte 21,9). Şi totuşi, în ciuda acestor împrejurări dificile, Filip şi ceilalţi credincioşi creştini au continuat să predice cu credincioşie Vestea Bună despre Domnul Isus.
În ciuda încercărilor grele, credincioşii s-au străduit să vestească solia. De ce? Pentru că aveau simţământul misiunii, pentru că aveau o ţintă de atins. De ce multora dintre noi ne lipseşte acest simţământ al misiunii? Oare pentru că suntem prea ocupaţi să privim spre noi înşine, şi nu spre cei din afară, ne gândim prea mult la nevoile noastre şi nu la nevoile unei lumi pierdute? Gândeşte-te la lucrul acesta şi fii pregătit să-ţi împărtăşeşti gândurile în Sabat, în cadrul grupei.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
