Cine îmbărbătează pe alții să se țină de îmbărbătare. Cine dă să dea cu inimă largă. Cine cârmuiește să cârmuiască cu râvnă. Cine face milostenie s-o facă cu bucurie.
Romani 12:8
Ascultă ediția audio aici.
Nu există nimic mai benefic pentru creierul uman decât a avea un vis, un plan măreț de realizat în viață. Studiile recente privind prevenția demenței și a bolii Alzheimer arată că, pentru încetinirea progresiei sau dezvoltării demenței, e nevoie de provocarea capacităților intelectuale: de a face planuri care să necesite concentrare, învățare de abilități sau informații noi, și provocarea de implementare a lucrurilor noi învățate.
Conform textului, cine simte chemarea spre un anumit domeniu – de a fi terapeut, de a conduce, de a educa – nu doar să facă acel lucru, ci să construiască cu Dumnezeu un plan atât de profund și de serios, încât să simtă că ajunge în acel punct în care e greu, în care ar vrea să renunțe, în acel moment în care trebuie să ia decizia „de a se ține de”, de a persevera în acea lucrare.
„Hotărâți-vă în mod categoric să atingeți un standard nobil și sfânt; puneți-vă ținte înalte; în ciuda inconveniențelor, a schimbărilor și a încercărilor, voi puteți progresa fără încetare. Cunoștința trebuie acumulată în mod constant. Planul lui Dumnezeu este ca mintea să devină mai puternică, iar gândirea, mai profundă, mai vastă și mai precisă” (Minte, caracter, personalitate, vol. 1, p. 105).
Nu există nimic mai sănătos pentru creier decât să perseverăm, să găsim noi soluții, să nu renunțăm la planurile pe care le-am stabilit. Nu există nimic mai sănătos pentru credința noastră decât să ne ținem de chemarea ce ne-a fost adresată.
Când simți că nu mai poți și vrei să renunți, mai stai pe loc încă o zi. Ia o pauză. Dar nu pune punct. Ține-te de chemarea pe care știi că El, Domnul, o are pentru tine!
Doamne, dă-mi putere să fac ceea ce am de făcut cu o atitudine plăcută, iar când voi simți că vreau să renunț, fi-mi alături cu blândețea Ta, așa încât să mai pot continua până ajung la final!
