Şi oricine a lăsat case sau fraţi, sau surori, sau tată,
sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde
pentru Numele Meu va primi însutit
şi va moşteni viaţa veşnică.

(Matei 19:29)

Un împărat a construit odată un templu impunător, mai măreț decât orice clădire din ținutul său. Nu a precupețit nici bani, nici eforturi pentru a-l face cât mai grandios posibil. Nădăjduia astfel să lase în urmă un monument al propriei măreţii. Totuşi, la final, când templul a fost gata, a descoperit cu deosebită indignare că pe fundaţie nu era gravat numele său, ci numele unei femei necunoscute. Din câte ştia, femeia aceea nu contribuise cu nimic la ridicarea templului, doar că arătase milă faţă de muncitori şi faţă de taurul care trăgea vagoanele şi le adusese în fiecare zi apă şi mâncare din puţinul ei.

Nu Hristos îi este dator omului, ci omul îi este dator lui Hristos. Ceea ce investim în El şi în împărăţia Sa se va întoarce la noi însutit. Când îi binecuvântează pe copiii Săi, El foloseşte o măsură bună, îndesată, care se varsă pe deasupra.

A avea mult poate fi atât un avantaj, cât şi un dezavantaj, în funcţie de ceea ce facem cu posesiunile noastre. Dacă le folosim în mod egoist, atunci ele sunt un dezavantaj pentru noi. Suntem mai săraci şi într-o situaţie mai rea din cauză că le avem. Pe de altă parte, dacă ele ne ajută să ne împlinim scopul vieţii, dacă ne învaţă să fim neegoişti, dacă ne determină să preţuim mai mult bunătatea lui Dumnezeu, ele sunt un avantaj pentru noi.

Pentru a avea parte în viaţă de ceea ce e mai bun, este important să investim în lucrurile cele mai valoroase şi mai durabile. Domnul Hristos ne ajută să fim cu inimă largă. El nu condamnă bogăţiile de pe acest pământ. Ceea ce contează este ce facem cu ele. El ne-a dat toate lucrurile, lucruri bune de care să ne bucurăm. Dar să nu ne bucurăm de ele singuri!

Bogăţia este ocazia de a deveni creştini mai iubitori şi mai generoşi. Dragostea Domnului în inimile noastre este păzitorul tuturor averilor noastre. Ea ne fereşte de întrebuinţarea greşită a lor. Prin Domnul, bunurile noastre nu sunt pietre de poticnire, ci trepte spre Dumnezeu şi spre semenii noştri.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO