Perioada în care se desfăşoară judecata

 

Studiul 9 – Trimestrul IV

Marti , 26 noiembrie 2013

 

 

4. Citeşte Daniel 7:7-10,21,22,25,26. Când are loc judecata descrisă aici?

Daniel 7

7. După aceea m-am uitat în vedeniile mele de noapte şi iată că era o a patra fiară, nespus de grozav de înspăimântătoare şi de puternică; avea nişte dinţi mari de fier, mânca, sfărâma şi călca în picioare ce mai rămânea; era cu totul deosebită de toate fiarele de mai înainte şi avea zece coarne.

8. M-am uitat cu băgare de seamă la coarne şi iată că un alt corn mic a ieşit din mijlocul lor, şi dinaintea acestui corn au fost smulse trei din cele dintâi coarne. Şi cornul acesta avea nişte ochi ca ochii de om şi o gură care vorbea cu trufie.

9. Mă uitam la aceste lucruri, până când s-au aşezat nişte scaune de domnie. Şi un Îmbătrânit de zile a şezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada, şi părul capului Lui era ca nişte lână curată; scaunul Lui de domnie era ca nişte flăcări de foc, şi roţile lui ca un foc aprins.

10. Un râu de foc curgea şi ieşea dinaintea Lui. Mii de mii de slujitori Îi slujeau şi de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ţinut judecata şi s-au deschis cărţile.

21. Am văzut, de asemenea, cum cornul acesta a făcut război sfinţilor şi i-a biruit,

22. până când a venit Cel Îmbătrânit de zile şi a făcut dreptate sfinţilor Celui Preaînalt, şi a venit vremea când sfinţii au luat în stăpânire împărăţia.

25. El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Preaînalt, va asupri pe sfinţii Celui Preaînalt şi se va încumeta să schimbe vremurile şi legea; şi sfinţii vor fi daţi în mâinile lui timp de o vreme, două vremuri şi o jumătate de vreme.

26. Apoi va veni judecata şi i se va lua stăpânirea, care va fi prăbuşită şi nimicită pentru totdeauna.

Atât în viziunea lui Daniel, cât şi în interpretarea dată apoi de înger, judecata urmează după răspunsul lui Dumnezeu la încumetarea cornului mic şi se încheie cu transferul Împărăţiei către sfinţii Celui Preaînalt. Biblia arată că judecata începe în timpul în care cornul mic deţine puterea pe pământ (Daniel 7:8,9). Cornul îşi pierde stăpânirea numai după ce se întruneşte curtea de judecată; apoi, la sfârşitul procedurii judiciare, sunt distruse toate împărăţiile de pe pământ (vers. 26).

Înţelegem de aici că judecata trebuie să aibă loc înainte de revenirea lui Hristos (fapt din care îi derivă şi numele de „judecată preadventă”) şi că trebuie să înceapă după perioada de „o vreme, două vremi şi o jumătate de vreme” (vers. 25), în care cornul mic deţine puterea. Cum ar putea să fie acordată o răsplată şi să fie pronunţată o pedeapsă, fără ca mai întâi să existe o judecată?

Dacă sfinţii îşi primesc răsplata la revenirea lui Hristos, atunci înseamnă că ei au fost judecaţi înainte de momentul acela. Tot la fel, cei răi (inclusiv puterile demonice) vor fi judecaţi în timpul mileniului şi abia apoi Dumnezeu va executa pedeapsa finală (Apocalipsa 20).

Apocalipsa 20

1. Apoi am văzut coborându-se din cer un înger care ţinea în mână cheia Adâncului şi un lanţ mare.

2. El a pus mâna pe balaur, pe şarpele cel vechi, care este diavolul şi Satana, şi l-a legat pentru o mie de ani.

3. L-a aruncat în Adânc, l-a închis acolo şi a pecetluit intrarea deasupra lui, ca să nu mai înşele neamurile, până se vor împlini cei o mie de ani. După aceea trebuie să fie dezlegat pentru puţină vreme.

4. Şi am văzut nişte scaune de domnie; şi celor ce au şezut pe ele li s-a dat judecata. Şi am văzut sufletele celor ce li se tăiase capul din pricina mărturiei lui Isus şi din pricina Cuvântului lui Dumnezeu, şi ale celor ce nu se închinaseră fiarei şi icoanei ei şi nu primiseră semnul ei pe frunte şi pe mână. Ei au înviat şi au împărăţit cu Hristos o mie de ani.

5. Ceilalţi morţi n-au înviat până nu s-au sfârşit cei o mie de ani. Aceasta este întâia înviere.

6. Fericiţi şi sfinţi sunt cei ce au parte de întâia înviere! Asupra lor a doua moarte n-are nicio putere; ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos şi vor împărăţi cu El o mie de ani.

7. Când se vor împlini cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat

8. şi va ieşi din temniţa lui, ca să înşele neamurile care sunt în cele patru colţuri ale pământului, pe Gog şi pe Magog, ca să-i adune pentru război. Numărul lor va fi ca nisipul mării.

9. Şi ei s-au suit pe faţa pământului, şi au înconjurat tabăra sfinţilor şi cetatea preaiubită. Dar din cer s-a coborât un foc care i-a mistuit.

10. Şi diavolul, care-i înşela, a fost aruncat în iazul de foc şi de pucioasă, unde este fiara şi prorocul mincinos. Şi vor fi munciţi zi şi noapte în vecii vecilor.

11. Apoi am văzut un scaun de domnie mare şi alb, şi pe Cel ce şedea pe el. Pământul şi cerul au fugit dinaintea Lui şi nu s-a mai găsit loc pentru ele.

12. Şi am văzut pe morţi, mari şi mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este Cartea Vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea.

13. Marea a dat înapoi pe morţii care erau în ea; Moartea şi Locuinţa morţilor au dat înapoi pe morţii care erau în ele. Fiecare a fost judecat după faptele lui.

14. Şi Moartea şi Locuinţa morţilor au fost aruncate în iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua.

15. Oricine n-a fost găsit scris în Cartea Vieţii a fost aruncat în iazul de foc.

5. De ce are Dumnezeu nevoie de judecată? Nu-i cunoaşte El „pe cei ce sunt ai Lui”? 2 Timotei 2:19

2 Timotei 2

19. Totuşi temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită, având pecetea aceasta: „Domnul cunoaşte pe cei ce sunt ai Lui”; şi: „Oricine rosteşte Numele Domnului să se depărteze de fărădelege!”

Dumnezeu este atotştiutor şi este evident că El ştie foarte bine cine sunt copiii Săi. El nu are nevoie de judecată pentru a hotărî pe cine să salveze şi pe cine nu. Judecata preadventă demonstrează mai degrabă că El, în calitate de Judecător, a procedat corect în planul de mântuire. Pe de altă parte, fiinţele cereşti vor să se asigure că oamenii mântuiţi sunt nişte fiinţe pe care se poate conta odată ce au primit viaţa veşnică. Când căutăm să înţelegem scopul judecăţii, trebuie să ţinem cont de cadrul mai larg al marii lupte la care se face referire în aceste texte şi să remarcăm faptul că îngerii sunt martori la eveniment. Şi celelalte fiinţe sunt interesate de deznodământul planului de mântuire.

„Domnul cunoaşte pe cei ce sunt ai Lui.” Cum poţi dobândi certitudinea că eşti a(l) Lui? Care este singurul mod de a avea această certitudine? (Romani 8:1)

Romani 8

1. Acum, dar, nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu trăiesc după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului.

 

 

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL IV

Psalmii 111

 

1. Lăudaţi pe Domnul! Voi lăuda pe Domnul din toată inima mea, în tovărăşia oamenilor fără prihană şi în adunare.

2. Mari sunt lucrările Domnului, cercetate de toţi cei ce le iubesc.

3. Strălucire şi măreţie este lucrarea Lui, şi dreptatea Lui ţine în veci.

4. El a lăsat o aducere aminte a minunilor Lui, Domnul este îndurător şi milostiv.

5. El a dat hrană celor ce se tem de El; El Îşi aduce pururi aminte de legământul Lui.

6. El a arătat poporului Său puterea lucrărilor Lui, căci le-a dat moştenirea neamurilor.

7. Lucrările mâinilor Lui sunt credincioşie şi dreptate; toate poruncile Lui sunt adevărate,

8. întărite pentru veşnicie, făcute cu credincioşie şi neprihănire.

9. A trimis poporului Său izbăvirea, a aşezat legământul Său în veci; Numele Lui este sfânt şi înfricoşat.

10. Frica Domnului este începutul înţelepciunii; toţi cei ce o păzesc au o minte sănătoasă, şi slava Lui ţine în veci.

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO