Perioada când copiii sunt acasă
Iată, fiii sunt o moştenire de la Domnul, rodul pântecelui este o răsplată dată de El. (Psalmii 127:3)
Naşterile sunt evenimente atât de frecvente, încât, adesea, nu apreciem pe deplin faptul că suntem nişte fiinţe minunate. Imaginează-ţi ce trebuie să fi simţit Eva când l-a ţinut pentru prima dată în braţe pe Cain! Schimbările pe care le-a văzut petrecându-se în corpul ei care tot creştea lună după lună, durerea naşterii şi apoi acest copilaş, atât de asemănător cu ei doi, şi totuşi atât de lipsit de apărare! Ce experienţă trebuie să fi fost pentru Sara, la nouăzeci de ani – când în mod natural nu mai putea să dea naştere unui copil –, să contemple feţişoara bebeluşului ei, Isaac; probabil că râdea ori de câte ori îi pronunţa numele. După ce se rugase pentru fiul ei cine ştie de câtă vreme, Ana a ajuns să-l ţină în braţe pe Samuel şi să spună: „Pentru copilul acesta mă rugam şi Domnul a ascultat rugăciunea pe care I-o făceam” (1 Samuel 1:27). Să ne gândim şi la Maria, care era atât de tânără când şi-a ţinut în braţe fiul, pe Fiul lui Dumnezeu, cu un amestec de uimire şi de teamă!
Însă nu oricine are acest privilegiu şi această responsabilitate care vin în viaţa ta atunci când devii părinte. În această săptămână vom studia mai îndeaproape această perioadă a vieţii, cu provocările, cu temerile, cu satisfacţiile şi cu bucuriile ei.
BIBLIA ŞI CARTEA ISTORIA MÂNTUIRII – STUDIU LA RÂND
Biblia: Iosua 24 – Judecătorii 6
- Despre ce piatră s-a scris că „a auzit toate cuvintele” spuse de Domnul?
- Unde şi de câte ori sunt menţionate carierele de piatră de lângă Ghilgal?
- Cum se spune că erau căpeteniile până când s-a ridicat Debora ca judecător?
- Cum a denumit Ghedeon altarul pe care l-a zidit?
Istoria mântuirii, cap. 65
- Ce enormitate văd toţi cei cărora li se prezintă scenele din viaţa Mântuitorului?
