Cât de mari sunt semnele Lui şi cât de puternice sunt minunile Lui! Împărăţia Lui este o împărăţie veşnică, şi stăpânirea Lui dăinuieşte din neam în neam! (Daniel 4:3)

Mândrie – aşa a fost numit primul păcat. Mai întâi a fost manifestată de Lucifer, un înger din curțile cerului. Dumnezeu a spus prin Ezechiel: „Ți s-a îngâmfat inima din pricina frumuseții tale, ți-ai stricat înțelepciunea cu strălucirea ta. De aceea, te arunc la pământ, te dau priveliște împăraților” (Ezechiel 28:17).

Mândria l-a condus la cădere pe Lucifer și acum el insuflă mândrie în om, conducându-l la răzvrătire față de Dumnezeu și la a alege calea spre distrugere. Cu toții suntem ființe căzute, dependente de Dumnezeu pentru însăși existența noastră. Orice dar avem, orice reușim să realizăm cu aceste daruri, vine doar de la Dumnezeu. Și atunci, cum să îndrăznim să fim mândri, lăudăroși sau aroganți când, în realitate, smerenia ar trebui să caracterizeze fiecare faptă a noastră?

Lui Nebucadnețar i-a luat mult timp să înțeleagă importanța umilinței. Nici apariția celei de-a patra persoane în cuptorul aprins (studiul de săptămâna trecută) nu i-a schimbat cursul vieții. Doar după ce Dumnezeu i-a luat împărăția și l-a trimis să locuiască cu fiarele câmpului, împăratul și-a recunoscut adevărata stare.