Viaţa lui Samson a avut un început glorios: Îngerul Domnului i-a anunţat pe părinţi că el trebuia să fie nazireu de la naştere şi ie-a spus cum să se pregătească pentru acest copil special (Judecătorii 13:4,13,14; vezi şi Leviticul 11). Dumnezeu avea planuri mari cu el, dar lucrurile nu au mers aşa cum a dorit Domnul.

„Chiar atunci când a ajuns la vârsta maturităţii, când trebuia să îndeplinească chemarea dumnezeiască şi, mai presus de toate, timpul când trebuia să-I rămână credincios lui Dumnezeu, Samson a intrat în legături cu vrăjmaşii lui Israel. El nu s-a întrebat dacă Îl putea proslăvi mai bine pe Dumnezeu unindu-se cu persoana pe care şi-o alesese singur sau dacă nu cumva se situa într-o poziţie din care nu putea îndeplini scopul care trebuia să fie realizat prin viaţa lui. Dumnezeu le-a făgăduit înţelepciune tuturor celor care caută să-L proslăvească, dar nu există nicio făgăduinţă pentru cei care sunt nesăţioşi în a-şi împlini poftele.” – Ellen G. White, Patriarhi şi profeţi, Editura Viaţă şi Sănătate, ed. 2006, p. 573 (în orig., p. 563)

Cum se explică faptul că Dumnezeu l-a folosit pe Samson, în ciuda slăbiciunii sale pentru femei?

Judecătorii 14:1-4
1. Samson s-a coborât la Timna şi a văzut acolo o femeie din fetele filistenilor.
2. Când s-a suit înapoi, a spus lucrul acesta tatălui său şi mamei sale şi a zis: „Am văzut la Timna o femeie din fetele filistenilor; luaţi-mi-o acum de nevastă.”
3. Tatăl său şi mama sa i-au zis: „Nu este nicio femeie între fetele fraţilor tăi şi în tot poporul nostru, de te duci să-ţi iei nevastă de la filisteni, care sunt netăiaţi împrejur?” Şi Samson a zis tatălui său: „Ia-mi-o, căci îmi place.”
4. Tatăl său şi mama sa nu ştiau că lucrul acesta venea de la Domnul: căci Samson căuta un prilej de ceartă din partea filistenilor. În vremea aceea filistenii stăpâneau peste Israel.

Samson s-a ridicat împotriva filistenilor de mai multe ori, dar, de fiecare dată, ca răzbunare pentru un afrontul suferit din partea lor. Prima dată a ucis treizeci de oameni, ca să le dea hainele lor invitaţilor la nunta lui, cărora le făcuse o promisiune (Judecătorii 14:19); când a aflat că soţia lui fusese dată unui prieten de-al lui, le-a ars holdele (Judecătorii 14:20; 15:1-5) apoi, când filistenii i-au omorât soţia şi pe tatăl ei, a făcut un mare măcel (vers. 6, 7, 8). Când au încercat să-şi ia revanşa, el a omorât o mie de oameni cu o falcă de măgar (vers. 9, 10, 14, 15) şi, în final, le-a dărâmat templul şi a mai omorât trei mii de filisteni ca răzbunare pentru că îi scoseseră ochii (Judecătorii 16:21,28,30).

Judecători 14:19-20
19. Duhul Domnului a venit peste el, şi s-a coborât la Ascalon. Acolo a ucis treizeci de oameni, le-a luat hainele şi a dat hainele de schimb celor ce dezlegaseră ghicitoarea. Era aprins de mânie şi s-a suit la casa tatălui său.
20. Nevasta sa a fost dată unuia din tovarăşii lui, cu care era prieten el.

Judecători 15:1-8
1. După câtva timp, pe vremea seceratului grâului, Samson s-a dus să-şi vadă nevasta şi i-a dus un ied. El a zis: „Vreau să intru la nevasta mea în odaia ei.”
2. Dar tatăl nevestei nu i-a îngăduit să intre. „Am crezut că o urăşti”, a zis el, „şi am dat-o tovarăşului tău. Nu este sora sa cea tânără mai frumoasă ca ea? Ia-o, dar, în locul ei.”
3. Samson le-a zis: „De data aceasta nu voi fi vinovat faţă de filisteni, dacă le voi face rău.”
4. Samson a plecat. A prins trei sute de vulpi şi a luat nişte făclii; apoi a legat vulpile coadă de coadă şi a pus câte o făclie între cele două cozi, la mijloc.
5. A aprins făcliile, a dat drumul vulpilor în grânele filistenilor şi a aprins astfel atât stogurile de snopi, cât şi grâul care era în picioare, ba încă şi grădinile de măslini.
6. Filistenii au zis: „Cine a făcut lucrul acesta?” Li s-a răspuns: „Samson, ginerele timneanului, pentru că acesta i-a luat nevasta şi a dat-o tovarăşului lui.” Şi filistenii s-au suit şi au ars-o pe ea şi pe tatăl ei.
7. Samson le-a zis: „Aşa faceţi? Nu voi înceta decât după ce mă voi răzbuna pe voi.”
8. I-a bătut aspru, pe spate şi pe pântece; apoi s-a coborât şi a locuit în crăpătura stâncii Etam.

Judecători 16:21,28,30
21. Filistenii l-au apucat şi i-au scos ochii; l-au coborât la Gaza şi l-au legat cu nişte lanţuri de aramă. El învârtea la râşniţă în temniţă.
28. Atunci Samson a strigat către Domnul şi a zis: „Doamne Dumnezeule! Adu-Ţi aminte de mine, Te rog; Dumnezeule, dă-mi putere numai de data aceasta, şi cu o singură lovitură să mă răzbun pe filisteni pentru cei doi ochi ai mei!”
30. Samson a zis: „Să mor împreună cu filistenii!” S-a plecat cu toată puterea, şi casa a căzut peste domnitori şi peste tot poporul care era acolo. Cei pe care i-a prăpădit la moartea lui au fost mai mulţi decât cei pe care-i omorâse în timpul vieţii.

Samson este un erou imperfect, totuşi numele lui apare în Evrei 11:32 alături de marii eroi ai credinţei, deci viaţa lui transmite un mesaj. Să ne gândim câte ar fi putut realiza Dumnezeu prin Samson! Este acesta şi cazul nostru? Cât de multe am putea realiza dacă ne-am trăi viaţa la potenţialul maxim?