Răspunde-mi când strig, Dumnezeul neprihănirii mele, scoate-mă la loc larg când sunt la strâmtoare! Ai milă de mine, ascultă-mi rugăciunea! – Psalmii 4:1

Uneori nu înţelegem de ce se întâmplă unele tragedii. Oamenii spun că poate aşa a fost mai bine sau că a fost ghinion. Alex, vorbitor în cadrul săptămânii de rugăciune de la şcoala mea, mi-a oferit o perspectivă nouă asupra felului în care Dumnezeu răspunde la rugăciuni. El avea un prieten care găsise fata perfectă, cu care dorea să se căsătorească. Ea, la rândul ei, credea că îşi găsise „alesul”. Nu după multă vreme, Alex a fost sunat de acest prieten, care i-a povestit că viitoarea lui soţie fusese diagnosticată cu cancer. Avea nevoie de susţinerea lui Alex, aşa că Alex a luat avionul până în Tennessee să se întâlnească cu cei doi.

Prietenii lor cei mai apropiaţi se rugau constant pentru ea, sperând că va învinge boala. Cu toţii credeau că Dumnezeu va răspunde afirmativ. Dar El nu a făcut-o. Tânăra a murit înainte ca cei doi să se poată căsători. Mă întrebam oare ce voia să ne spună Alex prin această poveste. Şi Alex a spus că Dumnezeu nu răspunde întotdeauna cu „da”, însă el credea că Dumnezeu nu răspundea nici cu „nu”. De obicei, oamenii au impresia că Dumnezeu răspunde cu „da” sau cu „nu”. Totuşi, Alex spune că în răspunsul lui Dumnezeu este şi un „va urma.” El nu crede că Dumnezeu a pus deja punct. Şi nici eu nu cred.

În copilărie am fost abuzată de tatăl meu. Am privit cum o abuza pe mama şi pe surorile mele. În inima mea, ura era tot mai mare şi nu înţelegeam de ce Dumnezeu nu m-a scos din acea situaţie. De atunci şi până în prezent am aflat multe lucruri şi mi-am dat seama că nu Dumnezeu a ales să mă pună în acea situaţie, ci El S-a asigurat că va transforma acea situaţie într-un instrument pe care să îl folosesc. Dumnezeu a răspuns rugăciunilor mele prin transformarea acestei situaţii în ceva pozitiv mai târziu.

Nu ar trebui să renunţăm la Dumnezeu atunci când ne este greu. Dumnezeu nu va renunţa niciodată la planul Său pentru tine sau la scopul pe care îl are pentru viaţa ta. Oricare ar fi lupta prin care treci, nu o privi ca fiind finalul. Consideră că este o parte care va avea o continuare cândva în viaţa ta. Las-o în mâna lui Dumnezeu şi încrede-te în El! Eu a trebuit să învăţ acest lucru de fiecare dată când priveam înapoi spre situaţia cu tatăl meu. Trebuie să îi permit lui Dumnezeu să intre şi să Îi dau Lui durerea mea. El L-a dat pe Fiul Său să moară pe cruce pentru a ne oferi încă o şansă. Dragile mele, să ştiţi că lupta voastră nu este finalul; mai este şi altceva! Dumnezeu are în plan ceva uimitor. Aşteptaţi! „Bucuraţi-vă în nădejde. Fiţi răbdători în necaz. Stăruiţi în rugăciune” (Romani 12:12).


Ruth Garda

Urmărește devoționalul video, precum și alte resurse creștine, pe youtube.com/resurse

Devoționalul pentru femei a fost preluat de pe devotionale.ro.