[sâmbătă, 27 ianuarie] Imnurile Domnului cântate pe un pământ străin

 

 

Text de memorat:

 

Psalmii 137:4

„Cum să cântăm noi cântările Domnului pe un pământ străin?”

 

Nu trebuie să săpăm adânc în cartea Psalmii pentru a descoperi că psalmii sunt rostiți într-o lume imperfectă, o lume a păcatului, a răului, a suferinței și a morții. Lumea stabilă creată și condusă de Domnul suveran și de legile Lui perfecte este constant amenințată de rău. Pe măsură ce păcatul corupe lumea din ce în ce mai mult, pământul devine din ce în ce mai mult „un pământ străin” pentru poporul lui Dumnezeu. Această realitate ridică o problemă pentru psalmist: Cum să trăiești o viață de credință pe un pământ străin?

 

După cum am văzut deja, psalmiștii recunosc conducerea și puterea suverană a lui Dumnezeu, precum și judecățile Lui drepte. Ei știu că Dumnezeu este locul de adăpost veșnic și de nădejde și un ajutor în vreme de nevoie. De aceea, psalmiștii sunt uneori uimiți (cine nu ar fi?) de aparenta absență a lui Dumnezeu și de înmulțirea răului în fața bunului Domn suveran. Natura paradoxală a psalmilor-rugăciuni apare în reacțiile psalmiștilor la aparenta tăcere a lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, psalmiștii răspund atât la presupusa absență a lui Dumnezeu, cât și la prezența Sa.

 

 

Studiu zilnic

 

Biblia: Isaia 59 – 65
1. Ce i se întâmplă celui ce se depărtează de rău?
2. Ce dă Domnul în locul unui duh mâhnit?
3. Completează: „Am ajuns ca un popor pe care niciodată………”
4. Ce li se va întâmpla celor ce pun o masă „Norocului” și umplu un pahar în cinstea „Sorții”?

 

Ellen G. White: „Divina vindecare”, capitolul „Folosirea remediilor”
5. Numește patru remedii explicate în secțiunea de studiat

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO