[miercuri, 5 iulie] Viața trăită în laudă pentru slava Sa
„În El am fost făcuţi şi moştenitori, fiind rânduiţi mai dinainte, după hotărârea Aceluia care face toate după sfatul voii Sale, ca să slujim de laudă slavei Sale, noi, care mai dinainte am nădăjduit în Hristos” (Efeseni 1:11,12).
Credincioșii din Efes par să fi pierdut simțul clar al identității lor de creștini, par să-și fi pierdut cumpătul (vezi Efeseni 3:13). În acord cu ceea ce a afirmat anterior (1:3-5), Pavel dorește din nou să le consolideze identitatea de creștini. Credincioșii nu sunt victime ale unor decizii aleatorii, arbitrare din partea unor zeități sau puteri astrale. Sunt copiii lui Dumnezeu (1:5) și au acces la multe binecuvântări prin Hristos, pe baza sfaturilor profunde și a deciziilor eterne ale lui Dumnezeu. Scopul, sfatul și voia lui Dumnezeu (1:11) sunt cele aduse la îndeplinire în viața lor, în concordanță cu planul mai larg al lui Dumnezeu de unire a tuturor lucrurilor în Hristos (1:10). Ei pot avea încredere nezdruncinată în statutul lor înaintea lui Dumnezeu și în eficacitatea binecuvântărilor pe care El le oferă. Viața lor ar trebui să transmită sonor mesajul din Efeseni 1:3-14 – Binecuvântat fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru, Isus Hristos!
4. Compară ideea de moștenire din versetele 11, 14 și 18 din Efeseni 1. De ce crezi că este importantă această idee pentru Pavel?
„11 În El am fost făcuţi şi moştenitori, fiind rânduiţi mai dinainte, după hotărârea Aceluia care face toate după sfatul voii Sale,…
14 …şi care este o arvună a moştenirii noastre, pentru răscumpărarea celor câştigaţi de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui.
18 …şi să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeţi care este nădejdea chemării Lui, care este bogăţia slavei moştenirii Lui în sfinţi”
Ai primit vreodată o moștenire după moartea cuiva? Poate o rudă ți-a lăsat un bun valoros sau o sumă considerabilă de bani. Din punctul lui Pavel de vedere, în virtutea morții lui Hristos creștinii au primit o moștenire de la Dumnezeu (1:14) și au devenit o moștenire pentru Dumnezeu (1:18).
În Vechiul Testament, poporul lui Dumnezeu este uneori perceput ca „moștenirea” Lui (Deuteronomul 9:29; 32:9; Zaharia 2:12). Această idee de a fi sau a deveni moștenirea lui Dumnezeu este clară în Efeseni 1:18 și este cel mai probabil sensul din Efeseni 1:11 (care s-ar traduce ca: „În El am devenit o moștenire”). Ca element central al identității lor creștine, Pavel le dorește credincioșilor să își cunoască valoarea pentru Dumnezeu. Nu numai că au o moștenire de la Dumnezeu (1:14; 3:6, compară cu 5:5), dar și sunt moștenirea lui Dumnezeu.
Care este diferența dintre a lucra pentru a obține ceva și a moșteni respectivul lucru? Cum ne ajută această idee să înțelegem ce ne-a fost dat în Isus?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO