[marți, 1 martie] Nevoia de o perdea

 

 

Perdelele au o dublă funcție. Termenul pe care epistola îl folosește pentru „perdea” (katepetasma) s-ar putea referi la perdeaua de la poarta curții (Exodul 38:18), la perdeaua de la intrarea cortului, în prima încăpere (Exodul 36:37), sau la perdeaua din interior, care despărțea Locul Sfânt de Locul Preasfânt (Exodul 26:31-35). Aceste trei perdele constituiau atât intrări, cât și hotare pe care doar unii oameni le puteau trece.

 

3. Citește Leviticul 16:1,2 și Leviticul 10:1-3. Ce avertizare descoperim aici?

 

Leviticul 16:1,2

„Domnul a vorbit lui Moise după moartea celor doi fii ai lui Aaron, morţi când s-au înfăţişat înaintea Domnului. 2 Domnul a zis lui Moise: „Vorbeşte fratelui tău Aaron şi spune-i să nu intre în tot timpul în Sfântul Locaş, dincolo de perdeaua dinăuntru, înaintea capacului ispăşirii, care este pe chivot, ca să nu moară, căci deasupra capacului ispăşirii Mă voi arăta în nor”.

 

Leviticul 10:1-3

„Fiii lui Aaron, Nadab şi Abihu, şi-au luat fiecare cădelniţa, au pus foc în ea şi au pus tămâie pe foc, şi au adus astfel înaintea Domnului foc străin, lucru pe care El nu li-l poruncise. 2 Atunci a ieşit un foc dinaintea Domnului, i-a mistuit şi au murit înaintea Domnului. 3 Moise a zis lui Aaron: „Aceasta este ce a spus Domnul când a zis: ‘Voi fi sfinţit de cei ce se apropie de Mine şi voi fi proslăvit în faţa întregului popor’.” Aaron a tăcut”.

 

Perdeaua reprezenta un mijloc de protecție pentru preoți atunci când slujeau înaintea unui Dumnezeu sfânt. După păcatul închinării la vițelul de aur, Dumnezeu i-a spus lui Moise că nu avea să-i însoțească pe drumul spre Țara Promisă ca nu cumva să-i nimicească din cauză că erau „un popor încăpățânat” (Exodul 33:3). În consecință, Moise a luat cortul lui, numit inițial „cortul întâlnirii” și l-a așezat mai departe, în afara taberei (Exodul 33:7). Totuși, după ce Moise a mijlocit pentru ei, Dumnezeu a fost de acord să-i însoțească (Exodul 33:12-12), dar a stabilit mai multe măsuri pentru a-i proteja, cât timp se afla în mijlocul lor.

 

De exemplu, poporul își așeza tabăra într-o ordine strictă, care permitea crearea unei suprafețe pătrate libere, în centrul căreia era montat sanctuarul (numit și el tot „cortul întâlnirii” – n.r.). În plus, leviții își așezau corturile în jurul acestuia pentru a păzi sanctuarul și mobilierul acestuia de străinii care se puteau apropia (Numeri 1:51; 3:10). De fapt, ei erau un fel de perdea care apăra poporul: „Dar leviții să tabere în jurul cortului întâlnirii, pentru ca să nu izbucnească mânia Mea împotriva adunării copiilor lui Israel, și leviții să aibă paza corului întâlnirii” (Numeri 1:53).

 

Și Isus, ca Preot al nostru, a fost perdeaua noastră. Odată cu întruparea Fiului, Dumnezeu Și-a așezat cortul în mijlocul nostru și a făcut posibil ca noi să contemplăm slava Sa (Ioan 1:14-18). A făcut posibil ca El, un Dumnezeu sfânt, să locuiască în mijlocul unui popor nedesăvârșit.

 

Gândește-te ce a însemnat ca Dumnezeu, Creatorul, Cel care a făcut universul, să locuiască în mijlocul poporului Său, care, la data aceea, era un popor de sclavi fugari. Ce ne spune acest lucru despre cât de aproape de noi poate fi Dumnezeu?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO