[marți, 4 mai] Poporul Israel și legământul

 

 

„Dar ei n-au ascultat, n-au luat aminte, ci au urmat fiecare pornirile inimii lor rele. De aceea am împlinit asupra lor toate cuvintele legământului acestuia pe care le poruncisem să-l păzească, și pe care nu l-au păzit” (Ieremia 11:8).

 

Domnul spune că va împlini în dreptul lor „toate cuvintele legământului acestuia”. Și totuși, El vorbește despre ceva rău! Deși avem tendința de a ne gândi la legământ ca oferindu-ne doar ce este bun, există și cealaltă latură a înțelegerii. Principiul acesta s-a văzut și în cazul lui Noe. Dumnezeu i-a oferit ceva minunat: păstrarea vieții în fața distrugerii; dar Noe a trebuit să asculte pentru a primi binecuvântările harului lui Dumnezeu. Dacă nu ar fi ascultat, s-ar fi împlinit cealaltă latură a legământului.

 

3. Compară Ieremia 11:8 cu Geneza 6:5, în ce privește lumea antediluviană. Care este asemănarea? Ce ne spun aceste versete despre cât este de important să ne controlăm gândurile?

 

Ieremia 11:8

„Dar ei n-au ascultat, n-au luat aminte, ci au urmat fiecare pornirile inimii lor rele. De aceea am împlinit asupra lor toate cuvintele legământului acestuia pe care le poruncisem să-l păzească, şi pe care nu l-au păzit”.

 

Geneza 6:5

„Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ şi că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău”.

 

Din nefericire, istoria poporului Israel ca națiune a fost, în cea mai mare parte, un model repetat de apostazie urmată de judecăți divine, de pocăință și de o perioadă de ascultare.

 

Analizează aceste versete din cartea Ieremia care vorbesc despre apostazia lui Israel: „El zice: «Când se desparte un bărbat de nevastă-sa, pe care o părăsește, și ea ajunge nevasta altuia, se mai întoarce bărbatul acesta la ea? N-ar fi chiar și țara aceasta spurcată? Și tu ai curvit cu mulți ibovnici, și să te întorci iarăși la Mine?», zice Domnul. […] «Dar, cum este necredincioasă iubitului său o femeie, așa Mi-ați fost necredincioși voi, casa lui Israel», zice Domnul” (Ieremia 3:1,20).

 

Pasajul aduce în discuție un aspect care a fost abordat anterior: legământul pe care Dumnezeu vrea să-l încheie cu noi nu este doar un acord juridic rece, făcut între oameni de afaceri care caută să obțină cel mai bun târg pentru ei înșiși. Relația de legământ este un angajament la fel de serios și de sacru cum este căsătoria, motiv pentru care Domnul folosește imaginea aceasta.

 

Ideea centrală aici este că apostazia copiilor lui Israel nu și-a avut rădăcina în neascultare, ci în ruperea relației personale cu Domnul, o ruptură care a rezultat în neascultare și care, în cele din urmă, a adus pedeapsa asupra lor.

 

De ce este aspectul personal, relațional, atât de important în viața creștină? De ce suntem atât de predispuși să cădem în păcat și în neascultare dacă relația noastră cu Dumnezeu nu este bună?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO