[luni, 31 august] Grupele mici în Scriptură
Biblia prezintă numeroase exemple de grupe mici de rugăciune, în care membrii au părtășie unii cu alții, se încurajează unul pe celălalt și lucrează împreună pentru Hristos. Grupele acestea le-au oferit oamenilor lui Dumnezeu ocazia de a împărți responsabilitățile și de a-și folosi toate darurile lor diferite. Grupele mici Îi pot oferi Domnului ocazia de a ne folosi pe fiecare în parte.
3. Cu ce sfat providențial a venit Ietro, socrul lui Moise? De ce acest plan a avut o importanță covârșitoare?
Exodul 18:21-25
„21 Alege din tot poporul oameni destoinici, temători de Dumnezeu, oameni de încredere, vrăjmaşi ai lăcomiei; pune-i peste popor drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci şi căpetenii peste zece. 22 Ei să judece poporul în tot timpul; să aducă înaintea ta toate pricinile însemnate, iar pricinile cele mai mici, să le judece ei înşişi. În felul acesta, îţi vei uşura sarcina, căci o vor purta şi ei împreună cu tine. 23 Dacă vei face lucrul acesta şi dacă Dumnezeu îţi va porunci aşa, vei putea face faţă lucrurilor, şi tot poporul acesta va ajunge fericit la locul lui. 24 Moise a ascultat sfatul socrului său şi a făcut tot ce spusese el. 25 Moise a ales oameni destoinici din tot Israelul şi i-a pus căpetenii ale poporului, căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci şi căpetenii peste zece”.
Fiecare om din tabăra lui Israel a făcut parte dintr-un grup de zece, condus de un reprezentant destoinic. Aceste grupe mici erau un loc pentru rezolvarea problemelor, dar și un loc de părtășie în care problemele puteau fi preîntâmpinate, iar viața spirituală, susținută; erau locul formării unei viziuni, în care planul lui Dumnezeu pentru Israel putea fi împărtășit. Aici, oamenii puteau avea relații strânse și puteau contribui la rezolvarea oricăror probleme cu care se confruntau. Fără îndoială, și atunci oamenii se luptau cu probleme pe care ceilalți i-ar fi putut ajuta să le rezolve. Grupele mici oferă ocazii de părtășie plină de căldură și grijă, de creștere spirituală și rezolvare a problemelor.
Specialiștii în grupe mici ne spun că, pentru interacțiune, ideal ar fi ca grupa să aibă între șase și doisprezece oameni. Moise a împărțit poporul în grupe de zece, Mântuitorul a ales doisprezece ucenici.
4. Care a fost planul Domnului Isus când i-a chemat pe ucenici?
Matei 10:1
„Apoi, Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi şi le-a dat putere să scoată duhurile necurate şi să tămăduiască orice fel de boală şi orice fel de neputinţă”.
Marcu 3:13-15
„13 În urmă, Isus S-a suit pe munte, a chemat la El pe cine a vrut şi ei au venit la El. 14 A rânduit dintre ei doisprezece, ca să-i aibă cu Sine şi să-i trimită să propovăduiască. 15 Le-a dat şi putere să vindece bolile şi să scoată dracii”.
Scopul lui Isus în chemarea ucenicilor a fost de a-i pregăti pentru misiune, atât spiritual, cât și practic. Prin părtășia cu El, ei aveau să crească în har. În întâlnirile micii lor grupe, ei aveau să învețe cum să slujească mai eficient. Zi după zi, văzând cum slujea Isus nevoilor oamenilor din jur, ei aveau să învețe cum să-și folosească propriile daruri. Pentru Isus, obiectivul grupelor mici a fost atât hrănirea spirituală, cât și evanghelizarea.
Gândește-te la un timp când ai fost implicat într-o grupă mică, indiferent de circumstanțe, în care ați avut grijă unul de celălalt și ați lucrat pentru o țintă comună. Ce anume ai învățat și te-ar putea ajuta să înțelegi valoarea grupelor mici în biserică?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
