În Tir şi Cezareea

Luca ne istoriseşte ce a făcut Pavel mai departe în drumul său către Ierusalim, după popasul din Milet. Apostolul a petrecut o săptămână în Tir, pe coasta feniciană, unde corabia a fost descărcată (Faptele 21:1-6). Credincioşii de acolo l-au rugat să nu se ducă la Ierusalim. Faptul că ei i-au cerut lucrul acesta „prin Duhul” nu intră în contradicţie cu îndrumarea primită de el mai devreme de la Dumnezeu. În Faptele 19:21, în greacă apare şi expresia „prin Duhul”, ceea ce sugerează că Pavel şi-a pus de gând să meargă la Ierusalim inspirat de Duhul Sfânt. Probabil că Duhul Sfânt le descoperise credincioşilor din Tir pericolele care-l pândeau pe apostol şi, din grijă pentru el, i-au recomandat să nu continue drumul. De alt- fel, nici chiar apostolul nu ştia cu precizie ce avea să i se întâmple în Ierusalim (Faptele 20:22,23). Dumnezeu nu descoperă întotdeauna toate detaliile, nici măcar unui om ca Pavel.

5. Ce eveniment a avut loc în Cezareea în legătură cu călătoria lui Pavel la Ierusalim?

Faptele 21:10-14
10. Fiindcă stăteam de mai multe zile acolo, un proroc, numit Agab, s-a coborât din Iudeea
11. şi a venit la noi. A luat brâul lui Pavel, şi-a legat picioarele şi mâinile şi a zis: „Iată ce zice Duhul Sfânt: „Aşa vor lega iudeii în Ierusalim pe omul acela al cui este brâul acesta şi-l vor da în mâinile Neamurilor.”
12. Când am auzit lucrul acesta, atât noi, cât şi cei de acolo, am rugat pe Pavel să nu se suie la Ierusalim.
13. Atunci Pavel a răspuns: „Ce faceţi de plângeţi aşa şi-mi rupeţi inima? Eu sunt gata nu numai să fiu legat, dar chiar să şi mor în Ierusalim pentru Numele Domnului Isus.”
14. Dacă am văzut că nu-l putem îndupleca, n-am mai stăruit şi am zis: „Facă-se voia Domnului!”

Faptele 11:27-30
27. În vremea aceea, s-au coborât nişte proroci din Ierusalim la Antiohia.
28. Unul din ei, numit Agab, s-a sculat şi a vestit, prin Duhul, că va fi o foamete mare în toată lumea. Şi a şi fost, în adevăr, în zilele împăratului Claudiu.
29. Ucenicii au hotărât să trimită, fiecare după puterea lui, un ajutor fraţilor care locuiau în Iudeea,
30. ceea ce au şi făcut; şi au trimis acest ajutor la prezbiteri, prin mâna lui Barnaba şi a lui Saul.

Agab era un profet din Ierusalim, amintit deja în Faptele 11:27-30, în istorisirea despre foamete. La fel ca profeţii din Vechiul Testament (de exemplu, Isaia 20:1-6; Isaia 20:1-6; Ieremia 13:1-10), el şi-a însoţit mesajul de gesturi, ilustrând pe viu ce avea să i se întâmple lui Pavel la Ierusalim şi cum avea să dat în mâinile neamurilor (romanilor) de către duşmanii lui.

Însoţitorii lui Pavel au luat mesajul lui Agab ca pe o avertizare, nu ca pe o profeţie şi au încercat să-l convingă să nu se ducă la Ierusalim. Pavel a fost mişcat de grija lor, dar era hotărât să-şi împlinească misiunea, chiar dacă avea să-l coste viaţa. Pentru el, integritatea Evangheliei şi unitatea bisericii contau mai mult decât siguranţa sau interesele personale.

„Niciodată mai înainte nu se apropiase apostolul de Ierusalim cu o inimă atât de întristată. El ştia că avea să găsească puţini prieteni şi mulţi vrăjmaşi. El se apropia de cetatea care Îl lepădase şi Îl ucisese pe Fiul lui Dumnezeu şi asupra căreia atârna acum ameninţarea mâniei dumnezeieşti.” – Ellen G. White, Faptele apostolilor, ed. 2014, p. 292

Cu toate că a fost interpretat greşit, calomniat, tratat necuvenit şi de multe ori insultat, Pavel a mers înainte prin credinţă. Ce ai face într-o situaţie ca a lui?