Pavel și galatenii

Deşi recomandarea a fost clară, unii s-au încăpăţânat să facă ce considerau ei că era bine şi au continuat să susţină că neamurile trebuiau să respecte legile şi tradiţiile iudaice. Pentru Pavel, problema aceasta era foarte serioasă – nu era o desconsiderare a unor detalii ale credinţei. Era o negare a Evangheliei lui Hristos.

8. De ce considera Pavel că problema din Galatia era serioasă? Galateni 1:1-12

Galateni 1:1-12
1 Pavel, apostol nu de la oameni, nici printr-un om, ci prin Isus Hristos şi prin Dumnezeu Tatăl care L-a înviat din morţi,
2 şi toţi fraţii care sunt împreună cu mine, către bisericile Galatiei:
3 Har şi pace vouă de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul nostru Isus Hristos!
4 El S-a dat pe Sine însuşi pentru păcatele noastre, ca să ne smulgă din acest veac rău, după voia Dumnezeului nostru şi Tatăl.
5 A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin.
6 Mă mir că treceţi aşa de repede de la Cel ce v-a chemat prin harul lui Hristos la o altă Evanghelie.
7 Nu doar că este o altă Evanghelie; dar sunt unii oameni care vă tulbură şi voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos.
8 Dar, chiar dacă noi înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema!
9 Cum am mai spus, o spun şi acum: dacă vă propovăduieşte cineva o Evanghelie deosebită de aceea pe care aţi primit-o, să fie anatema!
10 Caut eu oare, în clipa aceasta, să capăt bunăvoinţa oamenilor sau bunăvoinţa lui Dumnezeu? Sau caut să plac oamenilor? Dacă aş mai căuta să plac oamenilor, n-aş fi robul lui Hristos.
11 Fraţilor, vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine nu este de obârşie omenească;
12 pentru că n-am primit-o, nici n-am învăţat-o de la vreun om, ci prin descoperirea lui Isus Hristos.

După cum am amintit mai devreme, conţinutul Epistolei către romani a fost determinat în mare măsură de situaţia din Galatia. În Romani, Pavel dezvoltă subiectul din Epistola către galateni. Unii credincioşi evrei argumentau că Legea dată lor de Dumnezeu prin Moise era importantă şi trebuia respectată de convertiţii dintre neamuri. Pavel încerca să arate care era locul şi rolul ei adevărat. El nu a dorit ca aceşti oameni să câştige teren în Roma, cum câştigaseră în Galatia.

Întrebarea dacă Pavel vorbeşte în Galateni şi Romani despre legile ceremoniale sau despre cele morale este prea simplistă. La data aceea, discuţia era dacă să li se ceară sau nu convertiţilor dintre neamuri să primească circumcizia şi să respecte legea lui Moise. Adunarea din Ierusalim luase deja o hotărâre în acest sens, dar unii au refuzat să o respecte.

Unii găsesc în Galateni şi în Romani dovezi că Legea morală, Cele Zece Porunci (în realitate, numai porunca a patra), nu ar mai fi obligatorie pentru creştini. Ei pierd însă din vedere scopul epistolelor, contextul istoric şi problemele pe care le-a tratat Pavel. Aşa cum vom vedea, el a accentuat ideea că mântuirea este doar prin credinţă, şi nu prin păzirea Legii, nici chiar a Legii morale. Aceasta nu înseamnă totuşi că Legea morală nu trebuie păzită. Problema nu a fost niciodată ascultarea de Cele Zece Porunci. Cei care fac din aceasta o problemă interpretează textele prin prisma unei probleme contemporane de care Pavel nu s-a ocupat.

Cum le răspunzi celor care pretind că Sabatul nu mai este obligatoriu pentru creştini? Cum poţi prezenta adevărul despre Sabat într-un mod care nu compromite integritatea Evangheliei?