Studiul XIII – Trimestrul IV
Vineri , 26 decembrie 2014
Soarele apune la ora 16:40
Citeşte din Evenimentele ultimelor zile de Ellen G. White, capitolul „Strigătul de la miezul nopţii”, p. 198-202.
„Avem nevoie să atingem un standard mai înalt, să mergem înainte şi să ne revendicăm înaltele noastre privilegii. Ar trebui să umblăm smeriţi cu Dumnezeu, să nu ne fălim că am avea un caracter desăvârşit, ci să revendicăm, cu credinţă simplă, fiecare făgăduinţă din Cuvântul lui Dumnezeu; fiindcă ele sunt pentru cel ascultător, nu pentru călcătorul Legii lui Dumnezeu. Noi să credem pur şi simplu în mărturia lui Dumnezeu şi să ne bizuim în întregime pe El şi atunci va fi înlăturată orice posibilitate de a ne înălţa pe noi înşine sau de a ne mândri. Noi suntem cu adevărat mântuiţi prin credinţă, dar nu printr-o credinţă pasivă, ci prin credinţa care lucrează prin dragoste şi care curăţește sufletul. Mâna lui Hristos poate ajunge la cel mai mare păcătos şi îl poate întoarce de la nelegiuire la ascultare; dar nu există creştinism atât de înalt, încât să se ridice deasupra cerinţelor Legii sfinte a lui Dumnezeu. Acesta s-ar afla dincolo de puterea lui Hristos de a ajuta, s-ar afla în afara învăţăturilor Sale şi a exemplului Său; căci El spune: «Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân în dragostea Lui», iar toţi aceia care Îl urmează pe Hristos vor asculta de Legea sfântă a lui Dumnezeu.” – Ellen G. White, Signs of the Times, 31 martie 1890
Întrebări pentru discuţie
1. Discutaţi despre felul în care pun accentul pe Evanghelie Domnul Isus, Iacov şi Pavel, precum şi despre asemănările şi deosebirile dintre învăţăturile lor. Cum le putem armoniza şi îmbina în aşa fel, încât să fim feriţi de legalism şi de credinţa în harul ieftin?
2. Ce făgăduinţe legate de vestea bună a mântuirii poţi invoca în rugăciune când eşti descurajat din cauza stării tale spirituale? De ce ai motive să nu renunţi, nici chiar în ceasurile cele mai întunecate? Care este secretul care te fereşte de resemnare?
3. Cele trei solii îngereşti fac legătura între calitatea de Creator a lui Dumnezeu şi cea de Răscumpărător. La fel şi Ioan 1:1-14. Cum ne ajută această relaţie să explicăm de ce este Sabatul elementul esenţial al Legii lui Dumnezeu? Dar motivul pentru care el va constitui cauza principală a conflictului din zilele sfârşitului?
Ioan 1
1 La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu.
2 El era la început cu Dumnezeu.
3 Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El.
4 În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor.
5 Lumina luminează în întuneric, şi întunericul n-a biruit-o.
6 A venit un om trimis de Dumnezeu: numele lui era Ioan.
7 El a venit ca martor, ca să mărturisească despre Lumină, pentru ca toţi să creadă prin el.
8 Nu era el Lumina, ci el a venit ca să mărturisească despre Lumină.
9 Lumina aceasta era adevărata Lumină, care luminează pe orice om, venind în lume.
10 El era în lume, şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut.
11 A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit.
12 Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu;
13 născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.
14 Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava Singurului născut din Tatăl.
*
*****
STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL IV
Luca 10
1 După aceea Domnul a mai rânduit alţi şaptezeci de ucenici şi i-a trimis doi câte doi înaintea Lui, în toate cetăţile şi în toate locurile pe unde avea să treacă El.
2 Şi le-a zis: „Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii! Rugaţi, dar, pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său.
3 Duceţi-vă; iată, vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.
4 Să nu luaţi cu voi nici pungă, nici traistă, nici încălţăminte şi să nu întrebaţi pe nimeni de sănătate pe drum.
5 În orice casă veţi intra, să ziceţi întâi: „Pacea să fie peste casa aceasta!”
6 Şi dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va rămâne peste el; altminteri ea se va întoarce la voi.
7 Să rămâneţi în casa aceea şi să mâncaţi şi să beţi ce vi se va da; căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Să nu umblaţi din casă în casă.
8 În oricare cetate veţi intra, şi unde vă vor primi oamenii, să mâncaţi ce vi se va pune înainte;
9 să vindecaţi pe bolnavii care vor fi acolo şi să le ziceţi: „Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi.”
10 Dar în oricare cetate veţi intra, şi nu vă vor primi, să vă duceţi pe uliţele ei şi să ziceţi:
11 „Scuturăm împotriva voastră, chiar şi praful din cetatea voastră care s-a lipit de picioarele noastre; totuşi să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi.”
12 Eu vă spun că în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea.
13 Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon lucrările puternice care au fost făcute în voi, demult s-ar fi pocăit stând în sac şi cenuşă.
14 De aceea, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi.
15 Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat oare până la cer? Vei fi coborât până în Locuinţa morţilor.
16 Cine vă ascultă pe voi pe Mine Mă ascultă; şi cine vă nesocoteşte pe voi, pe Mine Mă nesocoteşte; iar cine Mă nesocoteşte pe Mine nesocoteşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine.”
17 Cei şaptezeci s-au întors plini de bucurie şi au zis: „Doamne, chiar şi dracii ne sunt supuşi în Numele Tău.”
18 Isus le-a zis: „Am văzut pe Satana căzând ca un fulger din cer.
19 Iată că v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpioni şi peste toată puterea vrăjmaşului: şi nimic nu vă va putea vătăma.
20 Totuşi să nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vă sunt supuse; ci bucuraţi-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri.”
21 În ceasul acela, Isus S-a bucurat în Duhul Sfânt şi a zis: „Tată, Doamne al cerului şi al pământului, Te laud pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor. Da, Tată, fiindcă aşa ai găsit cu cale Tu.
22 Toate lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatăl Meu; şi nimeni nu ştie cine este Fiul, afară de Tatăl, nici cine este Tatăl, afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere.”
23 Apoi S-a întors spre ucenici şi le-a spus deoparte: „Ferice de ochii care văd lucrurile pe care le vedeţi voi!
24 Căci vă spun că mulţi proroci şi împăraţi au voit să vadă ce vedeţi voi, şi n-au văzut, să audă ce auziţi voi, şi n-au auzit.”
25 Un învăţător al Legii s-a sculat să ispitească pe Isus şi I-a zis: „Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?”
26 Isus i-a zis: „Ce este scris în Lege? Cum citeşti în ea?”
27 El a răspuns: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”
28 „Bine ai răspuns”, i-a zis Isus, „fă aşa, şi vei avea viaţa veşnică.”
29 Dar el, care voia să se îndreptăţească, a zis lui Isus: „Şi cine este aproapele meu?”
30 Isus a luat din nou cuvântul şi a zis: „Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între nişte tâlhari, care l-au dezbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat şi l-au lăsat aproape mort.
31 Din întâmplare, se cobora pe acelaşi drum un preot; şi, când a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături.
32 Un levit trecea şi el prin locul acela; şi, când l-a văzut, a trecut înainte pe alături.
33 Dar un samaritean, care era în călătorie, a venit în locul unde era el şi, când l-a văzut, i s-a făcut milă de el.
34 S-a apropiat de i-a legat rănile şi a turnat peste ele untdelemn şi vin; apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han şi a îngrijit de el.
35 A doua zi, când a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului şi i-a zis: „Ai grijă de el, şi orice vei mai cheltui îţi voi da înapoi la întoarcere.”
36 Care dintre aceştia trei ţi se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tâlhari?”
37 „Cel ce şi-a făcut milă cu el”, a răspuns învăţătorul Legii. „Du-te de fă şi tu la fel”, i-a zis Isus.
38 Pe când era pe drum, cu ucenicii Săi, Isus a intrat într-un sat. Şi o femeie, numită Marta, L-a primit în casa ei.
39 Ea avea o soră numită Maria, care s-a aşezat jos la picioarele Domnului şi asculta cuvintele Lui.
40 Marta era împărţită cu multă slujire, a venit repede la El şi I-a zis: „Doamne, nu-Ţi pasă că sora mea m-a lăsat să slujesc singură? Zi-i, dar, să-mi ajute.”
41 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi şi te frămânţi tu,
42 dar un singur lucru trebuie. Maria şi-a ales partea cea bună, care nu i se va lua.”
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO 
