Rugăciunea pentru bolnavi

Studiul XII – Trimestrul IV

Luni , 15 decembrie 2014

2. Care sunt recomandările principale ale lui Iacov pentru serviciul ungerii bolnavilor? Ce aspecte spirituale sunt amintite în Iacov 5:14,15?

Iacov 5

14 Este vreunul printre voi bolnav? Să cheme pe presbiterii (Sau: bătrîni.). Bisericii; şi să se roage pentru el, după ce-l vor unge cu untdelemn în Numele Domnului.
15 Rugăciunea făcută cu credinţă va mîntui pe cel bolnav, şi Domnul îl va însănătoşa; şi dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate.

Faptul că bolnavul îi cheamă pe prezbiterii bisericii să-l ungă „cu untdelemn în Numele Domnului” şi să se roage pentru el este un semn al dorinţei sale de a fi vindecat şi al convingerii colective că, pentru vindecare, este nevoie de intervenţia divină (Marcu 6:13). Referirea la iertarea păcatelor ne arată că Dumnezeu nu va vindeca fizic un om care nu-şi doreşte şi vindecarea spirituală. „Celor care îşi doresc rugăciunea pentru însănătoşire, ar trebui să li se explice că încălcarea Legii lui Dumnezeu, fie cu trupul, fie cu spiritul, este păcat şi că, dacă vor să primească binecuvântarea Lui, păcatul trebuie să fie mărturisit şi părăsit.” – Ellen G. White, Divina vindecare, p. 228

Marcu 6

13 Scoteau mulţi draci, şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi, şi-i vindecau.

De asemenea, faptul că bolnavul solicită intervenţia divină şi îi cheamă pe prezbiterii bisericii ne lasă să înţelegem că este vorba despre o boală gravă şi că este o chestiune prea urgentă pentru ca ajutorul să fie dat în cadrul întâlnirilor obişnuite ale bisericii. În textul grecesc, sunt întrebuinţate două cuvinte pentru „bolnav”: primul (astheneō, versetul 14) apare şi în textul care spune că Dorca „s-a îmbolnăvit şi a murit” (Faptele 9:37); iar al doilea (kamnō, versetul 15) se referă în general la bolnavi, dar şi la muribunzi, iar, în acest context, pare a avea sensul de slăbiciune fizică extremă. Vindecarea printr-o minune se poate produce ca urmare a „rugăciunii făcute cu credinţă”, ceea ce implică supunerea faţă de voinţa lui Dumnezeu (1 Ioan 5:4), fie că aceasta este sau nu însănătoşirea.

Fapte 9

37 În vremea aceea, s’a îmbolnăvit, şi a murit. Dupăce au scăldat-o, au pus-o într’o odaie de sus.

1 Ioan 5

4 pentrucă oricine este născut din Dumnezeu, biruieşte lumea; şi ceeace cîştigă biruinţă asupra lumii, este credinţa noastră.

Unele versiuni ale Bibliei (KJV, NIV, NASB) redau versetul 15 astfel: „Şi rugăciunea credinţei îl va salva pe bolnav, iar Domnul îl va învia”, arătând astfel spre asigurarea învierii ca moment al vindecării complete, „când trupul acesta supus putrezirii se va îmbrăca în neputrezire şi trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire” (1 Corinteni 15:54).

Majoritatea am auzit despre sau am asistat la un serviciu de ungere și știm că unii bolnavi cărora li se face ungerea nu se vindecă, ci mor. Ce semnificaţie are în aceste situaţii făgăduinţa învierii?

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL IV

Marcu 15

1 Dimineaţa, preoţii cei mai de seamă au făcut îndată sfat cu bătrînii, cărturarii şi tot Soborul. Dupăce au legat pe Isus, L-au dus şi L-au dat în mînile lui Pilat.
2 Pilat L-a întrebat: ,,Eşti Tu Împăratul Iudeilor?„ ,,Da, sînt„, i-a răspuns Isus.
3 Preoţii cei mai de seamă Îl învinuiau de multe lucruri.
4 Pilat L-a întrebat din nou: ,,Nu răspunzi nimic? Uite de cîte lucruri Te învinuiesc ei!„
5 Isus n’a mai dat nici un răspuns, lucru care a mirat pe Pilat.
6 La fiecare praznic al Paştelor, Pilat le slobozea un întemniţat, pe care-l cereau ei.
7 În temniţă era unul numit Baraba, închis împreună cu tovarăşii lui, din pricina unui omor, pe care-l săvîrşiseră într’o răscoală.
8 Norodul s’a suit, şi a început să ceară lui Pilat să le dea ce avea obicei să le dea totdeauna.
9 Pilat le-a răspuns: ,,Voiţi să vă slobozesc pe Împăratul Iudeilor?„
10 Căci pricepuse că preoţii cei mai de seamă din pizmă Îl dăduseră în mîna lui.
11 Dar preoţii cei mai de seamă au aţîţat norodul să ceară lui Pilat să le slobozească mai bine pe Baraba.
12 Pilat a luat din nou cuvîntul, şi le-a zis: ,,Dar ce voiţi să fac cu Acela, pe care-L numiţi Împăratul Iudeilor?„
13 Ei au strigat din nou: ,,Răstigneşte-L!„
14 ,,Dar ce rău a făcut?„ le-a zis Pilat. Însă ei au început să strige şi mai tare: ,,Răstigneşte-L!„
15 Pilat a vrut să facă pe placul norodului, şi le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, dupăce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat să fie răstignit.
16 Ostaşii au adus pe Isus în curte, adică în palat, şi au adunat toată ceata ostaşilor.
17 L-au îmbrăcat într’o haină de purpură, au împletit o cunună de spini, şi I-au pus -o pe cap.
18 Apoi au început să-I ureze, şi să zică: ,,Plecăciune, Împăratul Iudeilor!„
19 Şi-L loveau în cap cu o trestie, Îl scuipau, îngenuncheau şi I se închinau.
20 Dupăce şi-au bătut astfel joc de El, L-au desbrăcat de haina de purpură, L-au îmbrăcat în hainele Lui, şi L-au dus să-L răstignească.
21 Au silit să ducă crucea lui Isus pe un trecător, care se întorcea dela cîmp, numit Simon din Cirena, tatăl lui Alexandru şi al lui Ruf.
22 Şi au adus pe Isus la locul numit Golgota, care, tîlmăcit, însemnează: ,,Locul căpăţînii.„
23 I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu l-a luat.
24 Dupăce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgînd la sorţi, ca să ştie ce să ia fiecare.
25 Cînd L-au răstignit, era ceasul al treilea.
26 Deasupra Lui era scrisă vina Lui: ,,Împăratul Iudeilor.„
27 Împreună cu El au răstignit doi tîlhari, unul la dreapta şi altul la stînga Lui.
28 Astfel s’a împlinit Scriptura, care zice: ,,A fost pus în numărul celor fărădelege.„
29 Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap, şi ziceau: ,,Uă! Tu, care strici Templul, şi-l zideşti la loc în trei zile,
30 mîntuieşte-Te pe Tine însuţi, şi pogoară-Te de pe cruce!„
31 Tot astfel şi preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii îşi băteau joc de El între ei, şi ziceau: ,,Pe alţii i-a mîntuit, şi pe Sine însuş nu Se poate mîntui!
32 Hristosul, Împăratul lui Israel, să Se pogoare acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem!„ Cei răstigniţi împreună cu El, deasemenea îşi băteau joc de El.
33 La ceasul al şaselea, s’a făcut întunerec peste toată ţara, pînă la ceasul al nouălea.
34 Şi în ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: ,,Eloi, Eloi, lama sabactani„ care, tîlmăcit, înseamnă: ,,Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentruce M’ai părăsit?„
35 Unii din cei ce stăteau acolo, cînd L-au auzit, ziceau: ,,Iată, cheamă pe Ilie!„
36 Şi unul din ei a alergat de a umplut un burete cu oţet, l-a pus într’o trestie, şi I-a dat să bea, zicînd: ,,Lăsaţi să vedem dacă va veni Ilie să-L pogoare de pe cruce!„
37 Dar Isus a scos un strigăt tare, şi Şi-a dat duhul.
38 Perdeaua dinlăuntrul Templului s’a rupt în două de sus pînă jos.
39 Sutaşul, care sta în faţa lui Isus, cînd a văzut că Şi-a dat astfel duhul, a zis: ,,Cu adevărat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!„
40 Acolo erau şi nişte femei, cari priveau de departe. Printre ele erau Maria Magdalina, Maria, mama lui Iacov cel mic şi a lui Iose, şi Salome,
41 cari, pe cînd era El în Galilea, mergeau după El şi-I slujeau; şi multe alte femei, cari se suiseră împreună cu El în Ierusalim.
42 Cînd s’a înserat-fiindcă era ziua Pregătirii, adică, ziua dinaintea Sabatului. –
43 a venit Iosif din Arimatea, un sfetnic cu vază al soborului, care şi el aştepta Împărăţia lui Dumnezeu. El a îndrăznit să se ducă la Pilat ca să ceară trupul lui Isus.
44 Pilat s’a mirat că murise aşa de curînd; a chemat pe sutaş, şi l-a întrebat dacă a murit de mult.
45 După ce s’a încredinţat de la sutaş că a murit, a dăruit lui Iosif trupul.
46 Şi Iosif a cumpărat o pînză subţire de in, a dat jos pe Isus de pe cruce, L -a înfăşurat în pînza de in, şi L-a pus într-un mormînt săpat în stîncă. Apoi a prăvălit o piatră la uşa mormîntului.
47 Maria Magdalina şi Maria, mama lui Iose, se uitau unde-L puneau.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO