marți, 23 septembrie 2014
0

Cum va veni Domnul Hristos?

Studiul XIII – Trimestrul III

Marți , 23 septembrie 2014

 

 

În predica Sa profetică, Domnul Hristos Şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la apariţia învăţăturilor greşite despre a doua Sa venire şi i-a îndemnat pe ucenici să fie vigilenţi pentru că aveau să vină în Numele Său mulţi oameni care aveau să spună: „Eu sunt Hristosul!” (Matei 24:5; vezi şi versetele 23-26). Pentru a-i feri de această amăgire, El le-a arătat cum avea să fie revenirea Sa.

Matei 24

5. Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu şi vor zice: „Eu sunt Hristosul!” Şi vor înşela pe mulţi.
23. Atunci dacă vă va spune cineva: „Iată, Hristosul este aici sau acolo”, să nu-l credeţi.
24. Căci se vor scula hristoşi mincinoşi şi proroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, până acolo încât să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi.
25. Iată că v-am spus mai dinainte.
26. Deci dacă vă vor zice: „Iată-L în pustiu”, să nu vă duceţi acolo! „Iată-L în odăiţe ascunse”, să nu credeţi.

3. Cum descrie Matei 24:27 revenirea Domnului Isus?

Matei 24

27. Căci, cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului.

Fulgerul nu poate fi ţinut ascuns şi nici nu poate fi falsificat printr-o imitație. El străbate bolta cerească într-o fracţiune de secundă şi o luminează atrăgând atenţia tuturor. Tot aşa va fi şi venirea Domnului Isus. Nu va fi nevoie de un anunţ special, prin care oamenii să fie înştiinţaţi despre ce se întâmplă. Toţi oamenii, buni sau răi, mântuiţi sau pierduţi, chiar şi „cei ce L-au străpuns” (Apocalipsa 1:7) Îl vor vedea cu ochii lor cum revine (Matei 26:64).

Apocalipsa 1

7. Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pământului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin.

Matei 26

64. „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt! Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii cerului.”

4. Ce ni se mai spune în Scriptură despre a doua venire a Domnului? 1 Tesaloniceni 4:13-18

1 Tesaloniceni 4

13. Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care n-au nădejde.
14. Căci, dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi, împreună cu Isus, pe cei ce au adormit în El.
15. Iată, în adevăr, ce vă spunem prin Cuvântul Domnului: noi cei vii, care vom rămâne până la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiţi.
16. Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Hristos.
17. Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul.
18. Mângâiaţi-vă, dar, unii pe alţii cu aceste cuvinte.

Domnul Hristos va veni a doua oară în toată slava Sa divină, ca „Împărat al împăraţilor şi Domn al domnilor” (Apocalipsa 19:16). Dacă prima oară a venit singur şi fără o înfăţişare care să atragă privirile, fără „frumuseţe” şi „strălucire” (Isaia 53:2), de data aceasta va coborî în toată măreţia şi splendoarea Sa, înconjurat de „toţi sfinţii îngeri” (Matei 25:31) şi „cu trâmbiţa răsunătoare” (Matei 24:31). Atunci toţi cei morţi în Hristos vor ieşi din morminte şi vor primi nemurirea.

Apocalipsa 19

16. Pe haină şi pe coapsă avea scris numele acesta: „Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor.”

Isaia 53

2. El a crescut înaintea Lui ca o odraslă slabă, ca un lăstar care iese dintr-un pământ uscat. N-avea nici frumuseţe, nici strălucire ca să ne atragă privirile, şi înfăţişarea Lui n-avea nimic care să ne placă.

Matei 25

31. Când va veni Fiul omului în slava Sa cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale.

Matei 24

31. El va trimite pe îngerii Săi cu trâmbiţa răsunătoare, şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor până la cealaltă.

Dacă avem încredere că Domnul va împlini un lucru atât de măreţ precum a doua Sa venire, de ce nu să nu avem încredere în El şi în ce priveşte lucrurile mărunte ale vieţii?

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL III

Iona 1

 
1. Cuvântul Domnului a vorbit lui Iona, fiul lui Amitai, astfel:
2. „Scoală-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare, şi strigă împotriva ei. Căci răutatea ei s-a suit până la Mine!”
3. Şi Iona s-a sculat să fugă la Tars, departe de faţa Domnului. S-a coborât la Iafo şi a găsit acolo o corabie care mergea la Tars. A plătit preţul călătoriei şi s-a suit în corabie ca să meargă împreună cu călătorii la Tars, departe de faţa Domnului.
4. Dar Domnul a făcut să sufle pe mare un vânt năprasnic şi a stârnit o mare furtună. Corabia ameninţa să se sfărâme.
5. Corăbierii s-au temut, au strigat fiecare la dumnezeul lui şi au aruncat în mare uneltele din corabie, ca s-o facă mai uşoară. Iona s-a coborât în fundul corăbiei, s-a culcat şi a adormit dus.
6. Cârmaciul s-a apropiat de el şi i-a zis: „Ce dormi? Scoală-te şi cheamă pe Dumnezeul tău! Poate că Dumnezeu va voi să Se gândească la noi şi nu vom pieri!”
7. Şi au zis unul către altul: „Veniţi să tragem la sorţi, ca să ştim din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta!” Au tras la sorţi, şi sorţul a căzut pe Iona.
8. Atunci ei i-au zis: „Spune-ne din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta? Ce meserie ai şi de unde vii? Care îţi este ţara şi din ce popor eşti?”
9. El le-a răspuns: „Sunt evreu, şi mă tem de Domnul Dumnezeul cerurilor care a făcut marea şi uscatul!”
10. Oamenii aceia au avut o mare teamă şi i-au zis: „Pentru ce ai făcut lucrul acesta?” Căci oamenii aceia ştiau că fugea de faţa Domnului, pentru că le spusese el.
11. Ei i-au zis: „Ce să-ţi facem, ca să se potolească marea faţă de noi?” Căci marea era din ce în ce mai înfuriată.
12. El le-a răspuns: „Luaţi-mă şi aruncaţi-mă în mare, şi marea se va linişti faţă de voi! Căci ştiu că din vina mea vine peste voi această mare furtună!”
13. Oamenii aceştia vâsleau ca să ajungă la uscat, dar nu puteau, pentru că marea se întărâta tot mai mult împotriva lor.
14. Atunci au strigat către Domnul şi au zis: „Doamne, nu ne pierde din pricina vieţii omului acestuia şi nu ne împovăra cu sânge nevinovat! Căci Tu, Doamne, faci ce vrei!”
15. Apoi au luat pe Iona şi l-au aruncat în mare. Şi furia mării s-a potolit.
16. Pe oamenii aceia i-a apucat o mare frică de Domnul, şi au adus Domnului o jertfă, şi I-au făcut juruinţe.
17. Domnul a trimis un peşte mare să înghită pe Iona, şi Iona a stat în pântecele peştelui trei zile şi trei nopţi.
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO