marți, 2 septembrie 2014
11

Domnul Isus şi porunca a şaptea

 

Studiul X – Trimestrul III

Marți , 2 septembrie 2014

 

 

4. Cum a lărgit Domnul Isus sensul Legii în exemplul din Matei 5:27,28? Ce a spus El în versetele 29 şi 30? Cum să înţelegem aceste cuvinte?

Matei 5

27. Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu preacurveşti.”
28. Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.
29. Dacă deci ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.
30. Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapăd-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.

Până la momentul acela, israeliţii socoteau că adulterul înseamnă întreţinerea de relaţii intime cu soţul sau soţia altcuiva. Domnul Hristos contrazice această interpretare îngustă, făcând referire la două porunci (a şaptea şi a zecea) şi arătând că, datorită poruncii a zecea, adulterul include şi gândurile şi dorinţele desfrânate.

În versetele 29 şi 30, El trece la folosirea unui limbaj figurat. Putem lua cuvintele Sale şi în sens propriu – mai bine să trăieşti mutilat decât să pierzi veşnicia. Dar Domnul nu recomandă mutilarea, pentru că ar contrazice alte învăţături biblice (Leviticul 19:27,28; 21:17-20), ci, mai degrabă, controlul asupra gândurilor şi impulsurilor. Când vorbeşte despre scoaterea ochiului ori despre tăierea mâinii, El ne sfătuieşte să păstrăm distanţa faţă de ispită şi păcat prin decizii şi acţiuni ferme.

Leviticul 19

27. Să nu vă tăiaţi rotund colţurile părului şi să nu-ţi razi colţurile bărbii.
28. Să nu vă faceţi tăieturi în carne pentru un mort şi să nu vă faceţi slove săpate pe voi. Eu sunt Domnul.

Leviticul 21

17. „Vorbeşte lui Aaron şi spune-i: „Niciun om din neamul tău şi din urmaşii tăi, care va avea o meteahnă trupească, să nu se apropie ca să aducă mâncarea Dumnezeului lui.
18. Niciun om care va avea o meteahnă trupească nu va putea să se apropie: şi anume niciun om orb, şchiop, cu nasul cârn sau cu un mădular mai lung;
19. niciun om cu piciorul frânt sau cu mâna frântă;
20. niciun om ghebos sau pipernicit, cu albeaţă în ochi, care are râie, pecingine sau boşit.

5. Ce întrebare I-au pus fariseii? De ce era aceasta o întrebare-capcană? Cum a răspuns Domnul Isus? Matei 19:3-9; compară cu Matei 5:31,32.

Matei 19

3. Fariseii au venit la El şi, ca să-L ispitească, I-au zis: „Oare este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta pentru orice pricină?”
4. Drept răspuns, El le-a zis: „Oare n-aţi citit că Ziditorul, de la început i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască
5. şi a zis: „De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi cei doi vor fi un singur trup”?
6. Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.”
7. „Pentru ce, dar”, I-au zis ei, „a poruncit Moise ca bărbatul să dea nevestei o carte de despărţire şi s-o lase?”
8. Isus le-a răspuns: „Din pricina împietririi inimilor voastre a îngăduit Moise să vă lăsaţi nevestele; dar de la început n-a fost aşa.
9. Eu, însă, vă spun că oricine îşi lasă nevasta, afară de pricină de curvie, şi ia pe alta de nevastă preacurveşte; şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurveşte.”

Matei 5

31. S-a zis iarăşi: „Oricine îşi va lăsa nevasta să-i dea o carte de despărţire.”
32. Dar Eu vă spun că oricine îşi va lăsa nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurveşte.

Ambele texte (Matei 5:31 şi 19:7) citează din Deuteronomul 24:1. Textul acesta era înţeles diferit de cele două şcoli rabinice existente atunci: Hillel considera divorţul permis din aproape orice motiv; Shammai susţinea că divorţul era permis doar pe motiv de adulter. Fariseii încearcă aici să-L facă pe Domnul Isus să ia partea uneia dintre aceste două şcoli, însă El trimite la planul iniţial al lui Dumnezeu şi arată că divorţul nu a existat niciodată în acest plan: „Deci ce a împreunat Dumnezeu omul să nu despartă” (Matei 19:6). „Cartea de despărţire” dată de soţ soţiei pe motiv că a descoperit „ceva ruşinos în ea” a fost îngăduită de Dumnezeu din cauza „împietririi inimii” oamenilor. Domnul Isus a corectat interpretările greşite date acestui pasaj şi a subliniat sfinţenia şi permanenţa căsătoriei: înaintea lui Dumnezeu, singurul motiv de divorţ este desfrânarea (gr. porneia, „infidelitate”, „imoralitate”).

Deuteronomul 24

1. Când cineva îşi va lua o nevastă şi se va însura cu ea şi s-ar întâmpla ca ea să nu mai aibă trecere înaintea lui, pentru că a descoperit ceva ruşinos în ea, să-i scrie o carte de despărţire, şi, după ce-i va da-o în mână, să-i dea drumul din casa lui.

Luăm noi în serios sfatul Domnului Isus referitor la scoaterea ochiului şi la tăierea mâinii? Ce avertizare mai serioasă ne-ar fi putut da pentru a ne atrage atenţia asupra riscului de a pierde viaţa veşnică din cauza păcatului?

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL III

Osea 7

 
1. Când vreau să vindec pe Israel, atunci se descoperă nelegiuirea lui Efraim şi răutatea Samariei, căci lucrează cu vicleşug. Înăuntru vine hoţul, şi ceata de tâlhari jefuieşte afară.
2. Şi nu se gândesc în inima lor că Eu Îmi aduc aminte de toată răutatea lor; faptele lor îi şi înconjoară şi stau înaintea Mea!
3. Ei înveselesc pe împărat cu răutatea lor şi pe căpetenii cu minciunile lor.
4. Toţi sunt preacurvari, ca un cuptor încălzit de brutar: şi brutarul încetează să mai aţâţe focul, de când a frământat plămădeala până s-a ridicat.
5. În ziua împăratului nostru, căpeteniile se îmbolnăvesc de prea mult vin, împăratul dă mâna cu batjocoritorii.
6. Le arde inima după curse ca un cuptor; toată noaptea le fumegă mânia, iar dimineaţa arde ca un foc aprins.
7. Toţi ard ca un cuptor şi îşi mănâncă judecătorii; toţi împăraţii lor cad; niciunul din ei nu Mă cheamă.
8. Efraim se amestecă printre popoare, Efraim este o turtă care n-a fost întoarsă.
9. Nişte străini îi mănâncă puterea, şi el nu-şi dă seama, îl apucă bătrâneţea, şi el nu-şi dă seama.
10. Măcar că mândria lui Israel mărturiseşte împotriva lui, tot nu se întorc la Domnul Dumnezeul lor şi tot nu-L caută, cu toate aceste pedepse!
11. Ci Efraim a ajuns ca o turturică proastă, fără pricepere; ei cheamă Egiptul şi aleargă în Asiria.
12. Dar ori de câte ori se duc, Îmi voi întinde laţul peste ei, îi voi doborî ca pe păsările cerului; şi-i voi pedepsi cum le-am spus în adunarea lor.
13. Vai de ei, pentru că fug de Mine! Pieirea vine peste ei pentru că nu-Mi sunt credincioşi! Aş vrea să-i scap, dar ei spun minciuni împotriva Mea!
14. Nu strigă către Mine din inimă, ci se bocesc în aşternutul lor; turbă după grâu şi must şi se răzvrătesc împotriva Mea.
15. I-am pedepsit, le-am întărit braţele, dar ei gândesc rău împotriva Mea.
16. Se întorc, dar nu la Cel Preaînalt; sunt ca un arc înşelător. Mai marii lor vor cădea ucişi de sabie, din pricina vorbirii lor îndrăzneţe care-i va face de râs în ţara Egiptului.
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO