Împlinirea Legii lui Hristos (Galateni 6:2)

 

Studiul VIII – Trimestrul II

Miercuri , 21 mai 2014

 

Dumnezeu le-a descoperit voinţa Sa tuturor oamenilor capabili să înţeleagă (Romani 1:20; 2:12-16) atât prin textul scris, cât și prin natură. De aceea, nimeni nu poate pretinde că nu ar avea cunoștinţă despre cerinţele Sale elementare. „Căci toţi au păcătuit și sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu” (Romani 3:23) și, astfel, au ca destin moartea (Romani 6:23; Ezechiel 18:4). Cu toate acestea, nu avem motive să disperăm: blestemul morţii a fost anulat și înlocuit cu darul vieţii veșnice oferit prin viaţa, moartea și învierea lui Isus Hristos (Efeseni 2:8). Potrivit apostolului Pavel, harul ar trebui să-i dea credinciosului puterea de a duce o viaţă de ascultare (Romani 6:15; Efeseni 2:10; Tit 2:11-14), deși, după cum o știm prea bine, nu suntem întotdeauna atât de ascultători și de credincioși cum ar trebui.

Romani 1

20. În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi;

Romani 2

12. Toţi cei ce au păcătuit fără Lege vor pieri fără Lege; şi toţi cei ce au păcătuit având Lege vor fi judecaţi după Lege.
13. Pentru că nu cei ce aud Legea sunt neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce împlinesc Legea aceasta vor fi socotiţi neprihăniţi.
14. Când Neamurile, măcar că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, îşi sunt singuri lege;
15. şi ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor; fiindcă despre lucrarea aceasta mărturiseşte cugetul lor şi gândurile lor, care sau se învinovăţesc sau se dezvinovăţesc între ele.
16. Şi faptul acesta se va vedea în ziua când, după Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor.

Romani 6

23. Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru.

Ezechiel 18

4. Iată că toate sufletele sunt ale Mele. După cum sufletul fiului este al Meu, tot aşa şi sufletul tatălui este al Meu. Sufletul care păcătuieşte, acela va muri.

Efeseni 2

8. Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu.

Romani 6

15. Ce urmează de aici? Să păcătuim pentru că nu mai suntem sub Lege, ci sub har? Nicidecum.

Efeseni 2

10. Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.

Tit 2

11. Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat
12. şi ne învaţă s-o rupem cu păgânătatea şi cu poftele lumeşti şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie,
13. aşteptând fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor Isus Hristos.
14. El S-a dat pe Sine însuşi pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege şi să-Şi cureţe un norod care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune.

4. Ce înseamnă, în mod practic, să împlinești Legea lui Hristos? Galateni 6:1-5

Galateni 6

1. Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greşeală, voi, care sunteţi duhovniceşti, să-l ridicaţi cu duhul blândeţii. Şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu.
2. Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi veţi împlini astfel legea lui Hristos.
3. Dacă vreunul crede că este ceva, măcar că nu este nimic, se înşală singur.
4. Fiecare să-şi cerceteze fapta lui, şi atunci va avea cu ce să se laude numai în ce-l priveşte pe el, şi nu cu privire la alţii;
5. căci fiecare îşi va purta sarcina lui însuşi.

Orice om este supus ispitei și, în momentele lui de slăbiciune, se poate să păcătuiască. Creștinul sensibil va ţine cont de faptul acesta și nu va sări imediat să-l condamne pe fratele de credinţă căzut în greșeală. Domnul Isus, deși nu a păcătuit niciodată, a fost dispus să îi ajute pe cei doborâţi de păcat. Ellen G. White nota că „El n-a mustrat cu asprime slăbiciunea omenească” (Hristos, Lumina lumii, p. 353). Pavel i-a îndemnat pe creștini să se ridice unul pe altul cu duhul blândeţii (Galateni 6:1), adică să se încurajeze unul pe altul să asculte din nou de poruncile lui Dumnezeu.

Legea lui Hristos este motivată de îndurare. Dacă Hristos nu Și-ar fi dat viaţa ca jertfă, nu am avea motive să păzim Legea lui Dumnezeu. Totuși El ne-a pus la dispoziţie viaţa veșnică și aceasta ne dă curajul ca, după momentele de slăbiciune, să ne întoarcem la păzirea Legii Sale. Pentru credincioși, Legea lui Hristos ar trebui să fie mijlocul de a-l aduce pe păcătosul pocăit înapoi, la Legea lui Dumnezeu, legea iubirii Sale.

Gândește-te la o situaţie în care ai greșit și ţi s-a arătat har. Ce poţi face pentru ca, atunci când cineva îţi greşeşte, să îl tratezi așa cum ai fost tratat şi tu?

*

******

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II

Ieremia 20

 
1. Paşhur, fiul lui Imer, preot şi priveghetor de căpetenie în Casa Domnului, a auzit pe Ieremia prorocind aceste lucruri.
2. Şi Paşhur a lovit pe prorocul Ieremia şi l-a aruncat în temniţa cu butuci, care era la poarta de sus a lui Beniamin, în Casa Domnului.
3. Dar a doua zi, Paşhur a scos pe Ieremia din temniţă. Şi Ieremia i-a zis: „Domnul nu te mai numeşte Paşhur” ci Magor-Misabib.
4. Căci aşa vorbeşte Domnul: „Iată, te voi face de groază, pe tine şi pe toţi prietenii tăi; ei vor cădea ucişi de sabia vrăjmaşilor lor, şi ochii tăi vor vedea lucrul acesta. Voi da de asemenea pe tot Iuda în mâinile împăratului Babilonului, care-i va duce robi la Babilon şi-i va ucide cu sabia.
5. Toate bogăţiile cetăţii acesteia, tot rodul muncii ei, tot ce are ea mai scump şi toate vistieriile împăraţilor lui Iuda le voi da în mâinile vrăjmaşilor lor; aceştia le vor jefui, le vor lua şi le vor duce la Babilon.
6. Chiar şi tu, Paşhur, şi toţi cei ce locuiesc în casa ta veţi merge la Babilon în robie; acolo vei muri şi acolo vei fi îngropat, tu şi toţi prietenii tăi cărora le-ai prorocit minciuni.”
7. M-ai înduplecat, Doamne, şi m-am lăsat înduplecat; ai fost mai tare decât mine şi m-ai biruit! În fiecare zi sunt o pricină de râs, toată lumea îşi bate joc de mine.
8. Căci, ori de câte ori vorbesc, trebuie să strig: „Silnicie şi apăsare!”, aşa încât cuvântul Domnului îmi aduce numai ocară şi batjocură toată ziua.
9. Dacă zic: „Nu voi mai pomeni de El şi nu voi mai vorbi în Numele Lui!”, iată că în inima mea este ca un foc mistuitor închis în oasele mele. Caut să-l opresc, dar nu pot.
10. Căci aud vorbele rele ale multora, spaima care domneşte împrejur. – „Învinuiţi-l”, strigă ei; „haidem să-l învinuim!” Toţi cei ce trăiau în pace cu mine pândesc să vadă dacă mă clatin şi zic: „Poate că se va lăsa prins, vom pune mâna pe el şi ne vom răzbuna pe el!”
11. Dar Domnul este cu mine ca un viteaz puternic; de aceea, prigonitorii mei se vor poticni şi nu vor birui. Se vor umple de ruşine că n-au lucrat cu chibzuinţă: de o veşnică ruşine care nu se va uita!
12. Şi acum, Doamne Dumnezeul oştirilor care încerci pe cel neprihănit, care pătrunzi rinichii şi inimile, fă-mă să văd răzbunarea Ta împotriva lor! Căci Ţie îmi încredinţez pricina. –
13. Cântaţi Domnului, lăudaţi pe Domnul! Căci El izbăveşte sufletul celui nenorocit din mâna celor răi. –
14. Blestemată să fie ziua când m-am născut! Ziua în care m-a născut mama să nu fie binecuvântată!
15. Blestemat să fie omul care a adus vestea aceasta tatălui meu: „Ţi s-a născut un copil de parte bărbătească” şi l-a umplut de bucurie cu ea!
16. Omul acela să ajungă ca cetăţile pe care le-a nimicit Domnul fără milă! Să audă gemete dimineaţa şi strigăte de război la amiază!
17. De ce n-am fost omorât în pântecele mamei, ca să-mi fi fost ea mormântul meu? De ce n-a rămas ea veşnic însărcinată cu mine?
18. Pentru ce am ieşit din pântecele mamei ca să văd numai suferinţă şi durere şi să-mi isprăvesc zilele în ruşine?
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO