vineri, 21 martie 2014
Comentariile sunt închise pentru Studiu suplimentar

Studiu suplimentar

 

Studiul XII – Trimestrul I

Vineri , 21 martie 2014

Soarele apune la ora 18:28

 

Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, capitolele „Ultima călătorie din Galileea” (p. 488-496) şi „Cine este mai mare?” (p. 436-440); Faptele apostolilor, capitolele „Instruirea celor doisprezece” (p. 17-24), „Marea însărcinare” (p. 25-34), „Ziua Cincizecimii” (p. 35-46) şi „Darul Duhului” (p. 47-56).

„Ucenicii şi-au dat seama de nevoia lor spirituală şi au strigat către Domnul după ungerea sfântă care avea să-i facă destoinici pentru lucrarea de câştigare de suflete. Ei nu au cerut o binecuvântare care să le servească numai lor. Asupra lor apăsa povara salvării sufletelor. Ei au înţeles că Evanghelia trebuia să fie dusă lumii şi, în vederea acestui lucru, cereau puterea pe care le-o făgăduise Domnul Hristos.” – Ellen G. White, Faptele apostolilor, p. 37

Întrebări pentru discuţie

1. Ce principii din metodele lui Hristos de instruire ar trebui să aplicăm astăzi în lucrarea de a face ucenici? În ce ar trebui să constea instruirea oferită în biserica ta?

2. La secţiunea de joi, ne-am oprit asupra cuvintelor noastre şi asupra modului în care le întrebuinţăm. Gândeşte-te la vocabularul pe care îl avem noi, adventiştii de ziua a şaptea, şi la termenii cu care suntem familiarizaţi, dar pe care alţii s-ar putea să nu îi înţeleagă. La ce cuvinte trebuie să fim mai atenţi, mai ales atunci când lucrăm cu oamenii din afara bisericii?

3. Meditează mai mult la ideea că evangheliştii sunt „cerşetorii care le spun altor cerşetori unde să găsească pâine”. Ce aspecte ale evanghelizării sunt surprinse aici? De ce este important să reţinem această idee?

4. Ce poţi spune despre biserica ta: se preocupă mai mult de ea însăşi şi de nevoile ei sau de misiune? Dacă ar fi mai interesată de misiune, ar fi mai puţin interesată de nevoile ei? Este posibil ca misiunea să-i rezolve acele nevoi?

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL I

Isaia 25

 
1. Doamne, Tu eşti Dumnezeul meu; pe Tine Te voi înălţa! Laud Numele Tău, căci ai făcut lucruri minunate; planurile Tale făcute mai dinainte s-au împlinit cu credincioşie.
2. Căci ai prefăcut cetatea (Babilon) într-un morman de pietre, cetăţuia cea tare, într-o grămadă de dărâmături; cetatea cea mare a străinilor este nimicită, şi niciodată nu va mai fi zidită.
3. De aceea Te slăvesc popoarele puternice, şi cetăţile neamurilor puternice se tem de Tine.
4. Căci Tu ai fost un loc de scăpare pentru cel slab, un loc de scăpare pentru cel nenorocit în necaz, un adăpost împotriva furtunii, un umbrar împotriva căldurii; căci suflarea asupritorilor este ca vijelia care izbeşte în zid.
5. Cum domoleşti căldura într-un pământ arzător, aşa ai domolit zarva străinilor; cum este înăbuşită căldura de umbra unui nor, aşa au fost înăbuşite cântările de biruinţă ale asupritorilor. –
6. Domnul oştirilor pregăteşte tuturor popoarelor, pe muntele acesta, un ospăţ de bucate gustoase, un ospăţ de vinuri vechi, de bucate miezoase, pline de măduvă, de vinuri vechi şi limpezite.
7. Şi, pe muntele acesta, înlătură marama care acoperă toate popoarele şi învelitoarea care înfăşoară toate neamurile;
8. nimiceşte moartea pe vecie: Domnul Dumnezeu şterge lacrimile de pe toate feţele şi îndepărtează de pe tot pământul ocara poporului Său; da, Domnul a vorbit.
9. În ziua aceea vor zice: „Iată, acesta este Dumnezeul nostru în care aveam încredere că ne va mântui. Acesta este Domnul în care ne încredeam; acum, să ne înveselim şi să ne bucurăm de mântuirea Lui!”
10. Căci mâna Domnului se odihneşte pe muntele acesta; dar Moabul este călcat în picioare pe loc, cum este călcat în picioare paiul în bălegar.
11. În mijlocul acestei băltoace, el îşi întinde mâinile, cum le întinde înotătorul ca să înoate; dar Domnul îi doboară mândria şi face de nimica dibăcia mâinilor lui.
12. El surpă, prăbuşeşte întăriturile înalte ale zidurilor tale, le prăbuşeşte la pământ, în ţărână.
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO