Studiul II – Trimestrul I

Miercuri , 8 ianuarie 2014

 

Lucrarea Domnului Hristos a fost revoluţionară, în sensul că a produs o schimbare radicală, dar nu în sensul că ar fi recurs la acţiuni violente. Armele Sale au fost cu mult mai puternice decât săbiile sau cuţitele. Cuvintele transformatoare, exprimate în mod frecvent în parabole şi metafore, au fost armele Sale nu chiar atât de secrete în lupta împotriva răului.

Tacticile şi strategiile Sale i-au luat pe mulţi conducători religioşi prin surprindere, i-au găsit nepregătiţi să facă faţă puterii exercitate de El asupra maselor. Multe dintre parabolele Sale conţineau mesaje îndreptate împotriva lor, iar ei şi-au dat seama că influenţa lor asupra acelora care le primiseră avea să fie mult diminuată.

5. Citeşte Matei 21:28-32 şi Luca 14:16-24; 20:9-19. Ce idei transmit aceste parabole? Deşi parabolele erau adresate de regulă anumitor persoane, ce principii prezentate aici sunt valabile şi în cazul nostru?

Matei 21

28. Ce credeţi? Un om avea doi feciori; şi s-a dus la cel dintâi şi i-a zis: „Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea!”
29. „Nu vreau”, i-a răspuns el. În urmă, i-a părut rău şi s-a dus.
30. S-a dus şi la celălalt şi i-a spus tot aşa. Şi fiul acesta a răspuns: „Mă duc, doamne!” Şi nu s-a dus.
31. Care din amândoi a făcut voia tatălui său?” „Cel dintâi”, au răspuns ei. Şi Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că vameşii şi curvele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu.
32. Fiindcă Ioan a venit la voi umblând în calea neprihănirii, şi nu l-aţi crezut. Dar vameşii şi curvele l-au crezut: şi, măcar că aţi văzut lucrul acesta, nu v-aţi căit, în urmă, ca să-l credeţi.

Luca 14

16. Şi Isus i-a răspuns: „Un om a dat o cină mare şi a poftit pe mulţi.
17. La ceasul cinei, a trimis pe robul său să spună celor poftiţi: „Veniţi, căci iată că toate sunt gata.”
18. Dar toţi, parcă fuseseră vorbiţi, au început să se dezvinovăţească. Cel dintâi i-a zis: „Am cumpărat un ogor şi trebuie să mă duc să-l văd; rogu-te să mă ierţi.”
19. Un altul a zis: „Am cumpărat cinci perechi de boi şi mă duc să-i încerc: iartă-mă, te rog.”
20. Un altul a zis: „Tocmai acum m-am însurat şi de aceea nu pot veni.”
21. Când s-a întors robul, a spus stăpânului său aceste lucruri. Atunci stăpânul casei s-a mâniat şi a zis robului său: „Du-te degrabă în pieţele şi uliţele cetăţii şi adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi şi şchiopi.”
22. La urmă, robul a zis: „Stăpâne, s-a făcut cum ai poruncit, şi tot mai este loc.”
23. Şi stăpânul a zis robului: „Ieşi la drumuri şi la garduri, şi pe cei ce-i vei găsi, sileşte-i să intre, ca să mi se umple casa.
24. Căci vă spun că niciunul din cei poftiţi nu va gusta din cina mea.”

Luca 20

9. Apoi a început să spună norodului pilda aceasta: „Un om a sădit o vie, a arendat-o unor vieri şi a plecat într-o altă ţară, pentru o vreme îndelungată.
10. La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, ca să-i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.
11. A mai trimis un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.
12. A mai trimis un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela şi l-au scos afară.
13. Stăpânul viei a zis: „Ce să fac? Am să trimit pe fiul meu preaiubit; poate că îl vor primi cu cinste.”
14. Dar vierii, când l-au văzut, s-au sfătuit între ei şi au zis: „Iată moştenitorul; veniţi să-l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră.”
15. Şi l-au scos afară din vie şi l-au omorât. Acum, ce le va face stăpânul viei?
16. Va veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora.” Când au auzit ei cuvintele acestea, au zis: „Nicidecum!”
17. Dar Isus i-a privit drept în faţă şi a zis: „Ce înseamnă cuvintele acestea care au fost scrise: „Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului”?
18. Oricine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera”.
19. Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mâna pe El chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.

„Parabola viei nu se aplică numai naţiunii iudaice. Ea conţine o lecţie şi pentru noi. Biserica din această generaţie a fost înzestrată de Dumnezeu cu mari privilegii şi binecuvântări, iar El aşteaptă roade corespunzătoare.” – Ellen G. White, Parabolele Domnului Hristos, p. 296

Nu încape îndoială că am fost mult binecuvântaţi de Domnul: ne-a răscumpărat prin sângele Său, ne-a dat făgăduinţa mântuirii în virtutea neprihănirii Sale, ne-a dat asigurarea vieţii veşnice şi ne-a dăruit Duhul Sfânt. Am primit atât de multe din partea Sa! Totuşi, cât de uşor ne este să le dăm uitării, să considerăm că ni se cuvin sau că nu au vreo valoare! Aidoma vierilor din parabolă, nu ne dăm seama de consecinţele faptelor noastre. În final, ignoranţa nu ne va scuti de judecată, cum nu i-a scutit nici pe ei.

De câte ori te-ai înşelat până acum cu privire la starea ta spirituală? Ce lecţii învăţate din aceste experienţe te pot ajuta să eviţi comiterea repetată a aceloraşi greşeli?

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL I

Pildele sau Proverbele lui Solomon 4

 
1. Ascultaţi, fiilor, învăţătura unui tată şi luaţi aminte, ca să pricepeţi;
2. căci eu vă dau sfaturi bune: nu lepădaţi învăţătura mea.
3. Căci când eram încă fiu la tatăl meu şi fiu gingaş şi singur la mama mea,
4. el mă învăţa atunci şi-mi zicea: „Păstrează bine în inima ta cuvintele mele, păzeşte învăţăturile mele şi vei trăi!
5. Dobândeşte înţelepciune, dobândeşte pricepere; nu uita cuvintele gurii mele şi nu te abate de la ele.
6. N-o părăsi, şi ea te va păzi; iubeşte-o, şi te va ocroti!
7. Iată începutul înţelepciunii: dobândeşte înţelepciunea, şi cu tot ce ai, dobândeşte priceperea.
8. Înalţă-o, şi ea te va înălţa; ea va fi slava ta, dacă o vei îmbrăţişa.
9. Ea îţi va pune pe cap o cunună plăcută, te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească.”
10. Ascultă, fiule, primeşte cuvintele mele, şi anii vieţii tale se vor înmulţi.
11. Eu îţi arăt calea înţelepciunii, te povăţuiesc pe cărările neprihănirii.
12. Când vei umbla, pasul nu-ţi va fi stânjenit; şi când vei alerga, nu te vei poticni.
13. Ţine învăţătura, n-o lăsa din mână; păstrează-o, căci ea este viaţa ta.
14. Nu intra pe cărarea celor răi şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi!
15. Fereşte-te de ea, nu trece pe ea; ocoleşte-o şi treci înainte!
16. Căci ei nu dorm dacă n-au făcut răul, le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă;
17. căci ei mănâncă pâine nelegiuită şi beau vin stors cu sila.
18. Dar cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei.
19. Calea celor răi este ca întunericul gros: ei nu văd de ce se vor poticni.
20. Fiule, ia aminte la cuvintele mele, pleacă-ţi urechea la vorbele mele!
21. Să nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi, păstrează-le în fundul inimii tale!
22. Căci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc şi sănătate pentru tot trupul lor.
23. Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii.
24. Izgoneşte neadevărul din gura ta şi depărtează viclenia de pe buzele tale!
25. Ochii tăi să privească drept, şi pleoapele tale să caute drept înaintea ta.
26. Cărarea pe care mergi să fie netedă, şi toate căile tale să fie hotărâte:
27. nu te abate nici la dreapta, nici la stânga şi fereşte-te de rău.
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO