Studiul 1 – Trimestrul IV

Luni , 30 decembrie 2013

 

2. Ce ne spun următoarele pasaje despre concepţia Domnului Isus despre Biblie? Matei 5:17-20; 12:3-8; 15:3-11; Ioan 10:34-37; 17:14-19; Luca 24:44.

Matei 5

17. Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.
18. Căci adevărat vă spun, câtă vreme nu va trece cerul şi pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile.
19. Aşa că, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci şi va învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi şi va învăţa pe alţii să le păzească, va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor.
20. Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

Matei 12

3. Dar Isus le-a răspuns: „Oare n-aţi citit ce a făcut David, când a flămânzit el şi cei ce erau împreună cu el?
4. Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu şi a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, pe care nu-i era îngăduit să le mănânce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoţilor?
5. Sau n-aţi citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoţii calcă Sabatul în Templu, şi totuşi sunt nevinovaţi?
6. Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decât Templul.
7. Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: „Milă voiesc, iar nu jertfe!”, n-aţi fi osândit pe nişte nevinovaţi.
8. Căci Fiul omului este Domn şi al Sabatului.”

Matei 15

3. Drept răspuns, El le-a zis: „Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu în folosul datinii voastre?
4. Căci Dumnezeu a zis: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta” şi: „Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit negreşit cu moartea.”
5. Dar voi ziceţi: „Cine va zice tatălui său sau mamei sale: „Ori cu ce te-aş putea ajuta l-am închinat lui Dumnezeu”
6. nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa. Şi aţi desfiinţat astfel Cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinii voastre.
7. Făţarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, când a zis:
8. „Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.
9. Degeaba Mă cinstesc ei, învăţând ca învăţături nişte porunci omeneşti.”
10. Isus a chemat mulţimea la Sine şi a zis: „Ascultaţi şi înţelegeţi:
11. Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om.”

Ioan 10

34. Isus le-a răspuns: „Nu este scris în Legea voastră: „Eu am zis: sunteţi dumnezei”?
35. Dacă Legea a numit „dumnezei” pe aceia cărora le-a vorbit cuvântul lui Dumnezeu – şi Scriptura nu poate fi desfiinţată –
36. cum ziceţi voi că hulesc Eu, pe care Tatăl M-a sfinţit şi M-a trimis în lume? Şi aceasta, pentru că am zis: „Sunt Fiul lui Dumnezeu!”
37. Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeţi.

Ioan 17

14. Le-am dat Cuvântul Tău; şi lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, după cum Eu nu sunt din lume.
15. Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău.
16. Ei nu sunt din lume, după cum nici Eu nu sunt din lume.
17. Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul.
18. Cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume, aşa i-am trimis şi Eu pe ei în lume.
19. Şi Eu însumi Mă sfinţesc pentru ei, ca şi ei să fie sfinţiţi prin adevăr.

Luca 24

44. Apoi le-a zis: „Iată ce vă spuneam când încă eram cu voi, că trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Proroci şi în Psalmi.”

Ori de câte ori Se afla în discuţii cu autorităţile religioase, Domnul Hristos nu apela la filosofie sau la autoritatea personală, ci la învăţăturile Scripturii. Când delimita binele de rău, El Îşi sprijinea argumentul pe un principiu scripturistic. Când adversarii Îi puneau la îndoială puritatea doctrinară, le atrăgea atenţia asupra anumitor pasaje din Scriptură. Când lua în considerare unele aspecte practice, îndrepta atenţia ascultătorilor asupra revelaţiei divine. El a înţeles că misiunea Sa divină era să împlinească ce spuseseră profeţii din vechime cu privire la El.

Dar să comparăm acum viziunea Sa înaltă despre Scriptură cu atitudinea predominantă a creştinilor de astăzi. Multe confesiuni creştine şi-au format opinia că Biblia este o carte interesantă, dar că, în principiu, ea nu este autentică din punct de vedere istoric. Totul – crearea lumii în şase zile, exodul, învierea în trup a lui Isus, revenirea Sa literală – este pus sub semnul întrebării sau este redus la statutul de mit.

Efectele pe care le are această atitudine asupra uceniciei sunt evidente. Oamenii sunt apăsaţi de probleme reale şi au nevoie de un Mântuitor real. Ei nu sunt dispuşi să îşi dedice viaţa unei cauze bazate pe nişte poveşti. Evanghelia devine astfel o comoară fără strălucire sau, la figurat vorbind, o monedă din plastic acoperită cu aur fals. Numai cine priveşte cu atenţie observă diferenţa. Unica atitudine sigură este aceea de a urma exemplul lăsat de Domnul Hristos – El a înălţat Biblia, a onorat-o şi a ascultat de ea.

Cu toţii suntem de acord că moartea nu este un mit sau un simbol. Moartea este una dintre cele mai crunte realităţi cu care ne confruntăm. Meditează la implicaţiile diverselor concepţii despre Biblie, potrivit cărora învăţăturile biblice (precum învierea lui Isus sau a doua Sa venire) nu ar fi decât nişte mituri sau simboluri. De ce este necesar ca, la nivel individual şi la nivel de biserică, să ne ferim de această capcană diabolică?

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL IV

Psalmii 145

 
1. (O cântare de laudă a lui David.) Te voi înălţa, Dumnezeule, Împăratul meu, şi voi binecuvânta Numele Tău în veci de veci.
2. În fiecare zi Te voi binecuvânta şi voi lăuda Numele Tău în veci de veci.
3. Mare este Domnul şi foarte vrednic de laudă, şi mărimea Lui este nepătrunsă.
4. Fiecare neam de om să laude lucrările Tale şi să vestească isprăvile Tale cele mari!
5. Voi spune strălucirea slăvită a măreţiei Tale şi voi cânta minunile Tale.
6. Oamenii vor vorbi de puterea Ta cea înfricoşată, şi eu voi povesti mărimea Ta.
7. Să se trâmbiţeze aducerea aminte de nemărginita Ta bunătate şi să se laude dreptatea Ta!
8. Domnul este milostiv şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi plin de bunătate.
9. Domnul este bun faţă de toţi, şi îndurările Lui se întind peste toate lucrările Lui.
10. Toate lucrările Tale Te vor lăuda, Doamne! Şi credincioşii Tăi Te vor binecuvânta.
11. Vor spune slava împărăţiei Tale şi vor vesti puterea Ta,
12. ca să facă cunoscut fiilor oamenilor puterea Ta şi strălucirea plină de slavă a Împărăţiei Tale.
13. Împărăţia Ta este o Împărăţie veşnică, şi stăpânirea Ta rămâne în picioare în toate veacurile.
14. Domnul sprijină pe toţi cei ce cad şi îndreaptă pe cei încovoiaţi.
15. Ochii tuturor nădăjduiesc în Tine, şi Tu le dai hrana la vreme.
16. Îţi deschizi mâna şi saturi după dorinţă tot ce are viaţă.
17. Domnul este drept în toate căile Lui şi milostiv în toate faptele Lui.
18. Domnul este lângă toţi cei ce-L cheamă, lângă cei ce-L cheamă cu toată inima.
19. El împlineşte dorinţele celor ce se tem de El, le aude strigătul şi-i scapă.
20. Domnul păzeşte pe toţi cei ce-L iubesc, şi nimiceşte pe toţi cei răi.
21. Gura mea să vestească lauda Domnului, şi orice făptură să binecuvânteze Numele Lui cel sfânt, în veci de veci!
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO