duminică, 8 decembrie 2013
0

Timpul dezamăgirii

 

Studiul 11 – Trimestrul IV

Duminica , 8 decembrie 2013

 

1. Citeşte Apocalipsa 10. Ce mesaj ne transmite îngerul care are în mână o cărticică deschisă? Ce înseamnă „trebuie să proroceşti din nou”?

Apocalipsa 10

1. Apoi am vazut un alt inger puternic, care se cobora din cer, invaluit intr-un nor. Deasupra capului lui era curcubeul; fata lui era ca soarele si picioarele lui erau ca niste stalpi de foc.
2. In mana tinea o carticica deschisa. A pus piciorul drept pe mare, si piciorul stang pe pamant
3. si a strigat cu glas tare, cum racneste un leu. Cand a strigat el, cele sapte tunete au facut sa se auda glasurile lor.
4. Si, cand au facut cele sapte tunete sa se auda glasurile lor, eram gata sa ma apuc sa scriu; si am auzit din cer un glas care zicea: „Pecetluieste ce au spus cele sapte tunete, si nu scrie ce au spus!”
5. Si ingerul pe care-l vazusem stand in picioare pe mare si pe pamant si-a ridicat mana dreapta spre cer
6. si a jurat pe Cel ce este viu in vecii vecilor, care a facut cerul si lucrurile din el, pamantul si lucrurile de pe el, marea si lucrurile din ea, ca nu va mai fi nicio zabava,
7. ci, ca in zilele in care ingerul al saptelea va suna din trambita lui, se va sfarsi taina lui Dumnezeu, dupa vestea buna vestita de El robilor Sai, prorocilor.
8. Si glasul pe care-l auzisem din cer mi-a vorbit din nou si mi-a zis: „Du-te de ia carticica deschisa din mana ingerului care sta in picioare pe mare si pe pamant!”
9. M-am dus la inger si i-am cerut sa-mi dea carticica. „Ia-o”, mi-a zis el, „si mananc-o; ea iti va amari pantecele, dar in gura ta va fi dulce ca mierea.”
10. Am luat carticica din mana ingerului si am mancat-o; in gura mea a fost dulce ca mierea, dar, dupa ce am mancat-o, mi s-a umplut pantecele de amaraciune.
11. Apoi mi-au zis: „Trebuie sa prorocesti din nou cu privire la multe noroade, neamuri, limbi si imparati.”

Descrierea acestui înger se aseamănă cu cea a Domnului Hristos din Apocalipsa 1:13-16 şi cu cea a omului „îmbrăcat în haine de in” din ultima viziune primită de Daniel (Daniel 10:5,6; 12:5-7), sugerând că este vorba despre aceeaşi persoană. În Daniel 12:6,7, El întăreşte profeţia despre cele trei vremuri şi jumătate (1 260 ani), jurând pe Cel ce trăieşte veşnic. Este reluată astfel profeţia din Daniel 7:25 şi se arată încă o dată că poporul lui Dumnezeu va trece printr-o perioadă de persecuţii „cum n-au mai fost”.

Apocalipsa 1

13. Si, in mijlocul celor sapte sfesnice, pe Cineva care semana cu Fiul omului, imbracat cu o haina lunga pana la picioare si incins la piept cu un brau de aur.
14. Capul si parul Lui erau albe ca lana alba, ca zapada; ochii Lui erau ca para focului;
15. picioarele Lui erau ca arama aprinsa si arsa intr-un cuptor; si glasul Lui era ca vuietul unor ape mari.
16. In mana dreapta tinea sapte stele. Din gura Lui iesea o sabie ascutita cu doua taisuri, si fata Lui era ca soarele cand straluceste in toata puterea lui.

Daniel 10

5. Am ridicat ochii, m-am uitat si iata ca acolo statea un om imbracat in haine de in si incins la mijloc cu un brau de aur din Ufaz.
6. Trupul lui era ca o piatra de crisolit, fata ii stralucea ca fulgerul si ochii ii erau niste flacari ca de foc; dar bratele si picioarele semanau cu niste arama lustruita, si glasul lui tuna ca vuietul unei mari multimi.

Daniel 12

5. Si eu, Daniel, m-am uitat si iata ca alti doi oameni stateau in picioare, unul dincoace de rau, si altul dincolo de malul raului.
6. Unul din ei a zis omului aceluia imbracat in haine de in, care statea deasupra apelor raului: „Cat va mai fi pana la sfarsitul acestor minuni?”
7. Si am auzit pe omul acela imbracat in haine de in, care statea deasupra apelor raului; el si-a ridicat spre ceruri mana dreapta si mana stanga si a jurat pe Cel ce traieste vesnic ca va mai fi o vreme, doua vremuri si o jumatate de vreme si ca toate aceste lucruri se vor sfarsi cand puterea poporului sfant va fi zdrobita de tot.

Daniel 7

25. El va rosti vorbe de hula impotriva Celui Preainalt, va asupri pe sfintii Celui Preainalt si se va incumeta sa schimbe vremurile si legea; si sfintii vor fi dati in mainile lui timp de o vreme, doua vremuri si o jumatate de vreme.

Cartea lui Daniel trebuia să rămână pecetluită până la vremea sfârşitului, când avea să fie deschisă şi mulţi aveau să obţină cunoştinţe din ea (Daniel 12:4-9). Astfel, la încheierea celor 1 260 zile, a sosit timpul ca ea să fie deschisă şi cercetată – fapt reprezentat prin cărticica deschisă din mâna îngerului din Apocalipsa 10. De atunci înainte, profeţiile lui Daniel aveau să fie înţelese mai bine, dar experienţa aceasta nu avea să fie tocmai plăcută. Ioan a mâncat cartea, aşa cum i s-a poruncit, şi, cu toate că în gură a fost dulce, în stomac a fost amară. Ioan îi reprezintă aici pe cei care au studiat şi asimilat cartea lui Daniel. Noi credem că această profeţie s-a împlinit prin mişcarea millerită, apărută în prima parte a secolului al XIX-lea, când a existat un interes foarte mare pentru evenimentele din timpul sfârşitului. Ea descrie în acelaşi timp dezamăgirea amarnică a milleriţilor, care, deşi au înţeles că perioadele profetice din Daniel se refereau la vremea lor, au considerat iniţial că sfârşitul perioadei de 2 300 de seri şi dimineţi avea să fie marcat de revenirea lui Hristos, şi nu de începutul judecăţii descrise în viziunea din Daniel 7.

Daniel 12

4. Tu insa, Daniele, tine ascunse aceste cuvinte si pecetluieste cartea pana la vremea sfarsitului. Atunci multi o vor citi, si cunostinta va creste.”
5. Si eu, Daniel, m-am uitat si iata ca alti doi oameni stateau in picioare, unul dincoace de rau, si altul dincolo de malul raului.
6. Unul din ei a zis omului aceluia imbracat in haine de in, care statea deasupra apelor raului: „Cat va mai fi pana la sfarsitul acestor minuni?”
7. Si am auzit pe omul acela imbracat in haine de in, care statea deasupra apelor raului; el si-a ridicat spre ceruri mana dreapta si mana stanga si a jurat pe Cel ce traieste vesnic ca va mai fi o vreme, doua vremuri si o jumatate de vreme si ca toate aceste lucruri se vor sfarsi cand puterea poporului sfant va fi zdrobita de tot.
8. Eu am auzit, dar n-am inteles; si am zis: „Domnul meu, care va fi sfarsitul acestor lucruri?”
9. El a raspuns: „Du-te, Daniele! Caci cuvintele acestea vor fi ascunse si pecetluite pana la vremea sfarsitului.

Imediat după amărăciunea dezamăgirii, lui Ioan i se spune că va trebui să prorocească din nou „cu privire la multe noroade, neamuri, limbi şi împăraţi” (Apocalipsa 10:11). Profeţia aceasta se împlineşte prin lucrarea adventiştilor de ziua a şaptea care predică „Evanghelia veşnică” în toată lumea.

Dezamăgirea nu le este străină creştinilor, mai ales atunci când interpretează greşit semnificaţia evenimentelor. Ucenicii au cunoscut dezamăgirea după moartea Învăţătorului lor, iar milleriţii, în 1844. Cum putem depăşi dezamăgirile fără să ne pierdem credinţa? Ce făgăduinţe te întăresc când treci prin dezamăgiri personale?

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL IV

Psalmii 123

 
1. (O cantare a treptelor.) La Tine imi ridic ochii, la Tine care locuiesti in ceruri.
2. Cum se uita ochii robilor la mana stapanilor lor, si ochii roabei, la mana stapanei ei, asa se uita ochii nostri la Domnul Dumnezeul nostru pana va avea mila de noi.
3. Ai mila de noi, Doamne, ai mila de noi, caci suntem satui de dispret;
4. ne este satul sufletul de batjocurile celor ingamfati, de dispretul celor trufasi.
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO