Un adăpost în vreme de necaz

Studiul 3 – Trimestrul II

Joi , 18 aprilie 2013

 

Profeţii biblici compară venirea judecăţii Domnului cu răgetul unui leu, la auzirea căruia toţi tremură (Ioel 3:16; Amos 1:2; 3:8). În Biblie, Sionul este locul unde se află tronul lui Dumnezeu de pe pământ. Din acest loc, Dumnezeu îi va pedepsi pe duşmani şi îi va repune în drepturi pe copiii Săi care aşteaptă cu răbdare biruinţa Sa. Ei se vor bucura de ea când El va face ceruri noi şi un pământ nou.

Ioel 3

16. Domnul răcneşte din Sion, glasul Lui răsună din Ierusalim, de se zguduie cerurile şi pământul. Dar Domnul este scăparea poporului Său şi ocrotirea copiilor lui Israel.

Amos 1

2. El a zis: „Domnul răcneşte din Sion, glasul Lui răsună din Ierusalim. Păşunile păstorilor jelesc, şi vârful Carmelului este uscat.”

Amos 3

8. Leul răcneşte: cine nu se va speria? Domnul Dumnezeu vorbeşte: cine nu va proroci?

Unii nu pot să înţeleagă judecata finală a lui Dumnezeu, aşa cum este ea descrisă în Scriptură. Să nu uităm totuşi că răul şi păcatul sunt cât se poate de reale, că sunt nişte forţe care I se opun lui Dumnezeu cu putere şi încearcă să distrugă orice formă de viaţă. Dumnezeu este duşmanul răului. De aceea, cuvintele lui Ioel ne invită să ne analizăm viaţa pentru a ne asigura că suntem de partea lui Dumnezeu şi pentru ca, în ziua judecăţii, să găsim adăpost în El.

7. Ce gânduri încurajatoare ne oferă Domnul Isus în Matei 10:28-31?

Matei 10

28. Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă.

29. Nu se vând oare două vrăbii la un ban? Totuşi, niciuna din ele nu cade pe pământ fără voia Tatălui vostru.

30. Cât despre voi, până şi perii din cap, toţi vă sunt număraţi.

31. Deci să nu vă temeţi; voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.

Domnul îi susţine pe cei care îşi păstrează credinţa. El trimite nenorociri pe pământ (Ioel 3:1-15), dar copiii Săi nu au de ce să se teamă de judecăţile Sale, întrucât El a promis că îi va ocroti (vers. 16). El le oferă cuvinte de încurajare. Faptele Sale suverane şi pline de îndurare arată că El este un Dumnezeu credincios legământului, care nu va mai îngădui ca poporul Său să fie făcut de ruşine (Ioel 2:27).

Ioel 3

1. Căci iată că în zilele acelea şi în vremurile acelea, când voi aduce înapoi pe prinşii de război ai lui Iuda şi ai Ierusalimului,

2. voi strânge pe toate neamurile şi le voi coborî în valea lui Iosafat. Acolo, Mă voi judeca cu ele pentru poporul Meu, pentru Israel, moştenirea Mea, pe care l-au risipit printre neamuri, împărţind între ele ţara Mea.

3. Au tras la sorţi pentru poporul Meu; au dat un flăcău pe o curvă şi au vândut fata pe vin, şi l-au băut.

4. Ce vreţi voi cu Mine, Tirule şi Sidonule, şi toate ţinuturile filistenilor? Vreţi să-Mi răsplătiţi vreo faptă sau să faceţi ceva împotriva Mea? Iute, fără zăbavă, voi întoarce faptele voastre asupra capului vostru.

5. Mi-aţi luat argintul şi aurul, şi cele mai bune odoare ale Mele şi le-aţi dus în templele voastre.

6. Aţi vândut pe copiii lui Iuda şi ai Ierusalimului copiilor grecilor, ca să-i depărtaţi din ţara lor.

7. Iată că îi scol în locul în care i-aţi vândut şi voi întoarce fapta voastră asupra capului vostru.

8. Voi vinde copiilor lui Iuda pe fiii şi fiicele voastre, şi ei îi vor vinde sabeenilor, un neam depărtat; căci Domnul a vorbit.”

9. Vestiţi aceste lucruri printre neamuri: pregătiţi războiul! Treziţi pe viteji! Să se apropie şi să se suie toţi oamenii de război!

10. Fiarele plugurilor voastre prefaceţi-le în săbii, şi cosoarele, în suliţe! Cel slab să zică: „Sunt tare!”

11. Grăbiţi-vă şi veniţi, toate neamurile dimprejur, şi strângeţi-vă! Acolo coboară, Doamne, pe vitejii Tăi!

12. „Să se scoale neamurile şi să se suie în valea lui Iosafat! Căci acolo voi şedea să judec toate neamurile dimprejur.

13. Puneţi mâna pe seceră, căci secerişul este copt! Veniţi şi călcaţi cu picioarele, căci linurile sunt pline, şi tocitorile dau peste ele! Căci mare este răutatea lor!”

14. Vin grămezi-grămezi în valea judecăţii, căci ziua Domnului este aproape, în valea judecăţii.

15. Soarele şi luna se întunecă, şi stelele îşi pierd strălucirea.

Ioel 2

27. Şi veţi şti că Eu sunt în mijlocul lui Israel, că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, şi nu este altul afară de Mine. Şi poporul Meu niciodată nu va mai fi de ocară.

Cartea lui Ioel se încheie cu o viziune despre lumea transformată, despre Noul Ierusalim prin mijlocul căruia curge un izvor, ca simbol al prezenţei Dumnezeului celui veşnic în mijlocul poporului Său iertat (Ioel 3:18-21).

Ioel 3

18. În vremea aceea, va picura must din munţi şi va curge lapte din dealuri, toate pâraiele lui Iuda vor fi pline de apă. Un izvor va ieşi, de asemenea, din Casa Domnului şi va uda valea Sitim.

19. „Egiptul va ajunge pustiu, Edomul va ajunge un pustiu sterp, din pricina silniciei făcute împotriva copiilor lui Iuda, al căror sânge nevinovat l-au vărsat în ţara lor.

20. Dar Iuda va fi veşnic locuit, şi Ierusalimul, din neam în neam.

21. Le voi răzbuna sângele pe care nu l-am răzbunat încă, dar Domnul va locui în Sion.”

Mesajul profetic al lui Ioel ne cheamă să umblăm călăuziţi de Duhul, să ne trăim viaţa de credinţă cu toată inima şi să mergem cu vestea bună la cei care nu au chemat încă Numele lui Hristos. În acest mod, cerem împlinirea făgăduinţei divine ca Hristos să fie prezent neîntrerupt în inimile noastre prin Duhul Sfânt.

„Dacă nu cunoaştem adevărata noastră stare, nu vom simţi nevoia după ajutorul lui Hristos. Trebuie să înţelegem pericolul în care ne aflăm, altfel nu vom alerga spre locul de refugiu. Pentru a dori să fim vindecaţi, trebuie să simţim durerile provocate de rănile noastre.” – Ellen G. White, Parabolele Domnului Hristos, p. 158

În ce măsură eşti conştient de starea ta spirituală? Ce răni îţi provoacă durere? Ştii ce înseamnă să găseşti adăpost în Hristos?

================================================================

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II

 1 Cronici 29

1. Împăratul David a zis întregii adunări: „Fiul meu Solomon, singurul pe care l-a ales Dumnezeu, este tânăr şi plăpând, şi lucrarea este însemnată, căci Casa aceasta nu este pentru un om, ci este pentru Domnul Dumnezeu.

2. Mi-am întrebuinţat toate puterile să pregătesc pentru Casa Dumnezeului meu aur pentru ceea ce trebuie să fie de aur, argint pentru ceea ce trebuie să fie de argint, aramă pentru ceea ce trebuie să fie de aramă, fier pentru ceea ce trebuie să fie de fier şi lemn pentru ceea ce trebuie să fie de lemn, pietre de onix şi pietre scumpe de legat, pietre strălucitoare şi de felurite culori, tot felul de pietre scumpe şi marmură albă multă.

3. Mai mult, în dragostea mea pentru Casa Dumnezeului meu, dau Casei Dumnezeului meu aurul şi argintul pe care-l am, afară de tot ce am pregătit pentru casa Sfântului Locaş:

4. trei mii de talanţi de aur, de aur de Ofir, şi şapte mii de talanţi de argint curăţat, pentru îmbrăcarea pereţilor clădirilor,

5. aurul pentru ceea ce trebuie să fie de aur, şi argintul pentru ceea ce trebuie să fie de argint şi pentru toate lucrările pe care le vor face lucrătorii. Cine vrea să-şi mai aducă de bunăvoie astăzi darurile înaintea Domnului?”

6. Căpeteniile caselor părinteşti, căpeteniile seminţiilor lui Israel, căpeteniile peste mii şi peste sute şi îngrijitorii averii împăratului au adus daruri de bunăvoie.

7. Au dat pentru slujba Casei lui Dumnezeu: cinci mii de talanţi de aur, zece mii de darici, zece mii de talanţi de argint, optsprezece mii de talanţi de aramă şi o sută de mii de talanţi de fier.

8. Cei ce aveau pietre scumpe le-au dat pentru vistieria Casei Domnului în mâinile lui Iehiel, gherşonitul.

9. Poporul s-a bucurat de darurile lor de bunăvoie, căci le dădeau cu dragă inimă Domnului; şi împăratul David, de asemenea, s-a bucurat mult.

10. David a binecuvântat pe Domnul în faţa întregii adunări. El a zis: „Binecuvântat să fii Tu, din veac în veac, Doamne Dumnezeul părintelui nostru Israel!

11. A Ta este, Doamne, mărirea, puterea şi măreţia, veşnicia şi slava, căci tot ce este în cer şi pe pământ este al Tău; a Ta, Doamne, este domnia, căci Tu Te înalţi ca un stăpân mai presus de orice!

12. De la Tine vine bogăţia şi slava, Tu stăpâneşti peste tot, în mâna Ta este tăria şi puterea, şi mâna Ta poate să mărească şi să întărească toate lucrurile.

13. Acum, Dumnezeul nostru, Te lăudăm şi preamărim Numele Tău cel slăvit.

14. Căci ce sunt eu şi ce este poporul meu, ca să putem să-Ţi aducem daruri de bunăvoie? Totul vine de la Tine şi din mâna Ta primim ce-Ţi aducem.

15. Înaintea Ta noi suntem nişte străini şi locuitori, ca toţi părinţii noştri. Zilele noastre pe pământ sunt ca umbra şi fără nicio nădejde.

16. Doamne Dumnezeul nostru, din mâna Ta vin toate aceste bogăţii pe care le-am pregătit ca să-Ţi zidim o Casă Ţie, Numelui Tău celui sfânt, şi ale Tale sunt toate.

17. Ştiu, Dumnezeule, că Tu cercetezi inima şi că iubeşti curăţia de inimă; de aceea Ţi-am adus toate aceste daruri de bunăvoie în curăţia inimii mele şi am văzut acum cu bucurie pe poporul Tău care se află aici, aducându-Ţi de bunăvoie darurile lui.

18. Doamne Dumnezeul părinţilor noştri Avraam, Isaac şi Israel! Ţine întotdeauna în inima poporului Tău aceste porniri şi aceste gânduri şi întăreşte-i inima în Tine.

19. Dă fiului meu Solomon o inimă bună, ca să păzească poruncile Tale, învăţăturile Tale şi legile Tale, ca să împlinească toate aceste lucruri şi să zidească el Casa pentru care am făcut pregătiri.”

20. David a zis întregii adunări: „Binecuvântaţi pe Domnul Dumnezeul vostru.” Şi toată adunarea a binecuvântat pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor. Ei s-au plecat şi s-au închinat înaintea Domnului şi înaintea împăratului.

21. A doua zi după aceasta, au adus ca jertfă şi ardere de tot Domnului o mie de viţei, o mie de berbeci şi o mie de miei, împreună cu jertfele de băutură obişnuite, şi alte jertfe în mare număr pentru tot Israelul.

22. Au mâncat şi au băut în ziua aceea înaintea Domnului cu mare bucurie, au făcut a doua oară împărat pe Solomon, fiul lui David, l-au uns înaintea Domnului ca domn şi au uns pe Ţadoc ca preot.

23. Solomon a şezut pe scaunul de domnie al Domnului ca împărat în locul tatălui său, David. El a propăşit, şi tot Israelul l-a ascultat.

24. Toate căpeteniile şi vitejii, şi chiar toţi fiii împăratului David, s-au supus împăratului Solomon.

25. Domnul a înălţat tot mai mult pe Solomon, sub ochii întregului Israel, şi i-a făcut domnia mai strălucită decât a fost a oricărui împărat al lui Israel înaintea lui.

26. David, fiul lui Isai, a domnit peste tot Israelul.

27. Vremea cât a domnit peste Israel a fost de patruzeci de ani: la Hebron a domnit şapte ani, şi la Ierusalim a domnit treizeci şi trei de ani.

28. A murit la o bătrâneţe fericită, sătul de zile, de bogăţie şi de slavă. Şi în locul lui a domnit fiul său Solomon.

29. Faptele împăratului David, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în cartea lui Samuel, văzătorul, şi în cartea prorocului Natan, şi în cartea prorocului Gad,

30. împreună cu toată domnia şi toate isprăvile lui, precum şi ce s-a petrecut pe vremea lui, fie în Israel, fie în toate împărăţiile celorlalte ţări.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO